“Trustul Românesc de Autostrăzi”, la ceas aniversar. Între 1967 și 2018 am construit zilnic 0,04 kilometri de șosea de mare viteză
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 4 februarie se împlinesc 51 de ani de la prima lopată de pământ întoarsă vreodată în România pentru o autostradă. Chiar dacă interesul național nu a vizat autostrăzile înainte de 1989, în ultimii 27 de ani, infrastructura rutieră de mare viteză a fost prezentă peste tot în spațiul public, mai puțin însă și în realitate.
La începutul anului 2017, România a tras „panglică”: 746 de kilometri de autostradă, din care aproape 100 moșteniți din comunism. Din cauza celor două crize ale petrolului din anii ‘70, a revoluției de la Teheran, care a pus în mari dificultăți economia românească ce urma să se hranească din rafinarea “aurului negru” iranian, dar și a unei ambiții personale de neînțeles a dictatorului Nicolae Ceaușescu de a plăti datoriile externe, România se trezește după ’90 cu un ciot de autostradă, în comparație cu vecinii europeni. Lucrările la cei 96 de kilometri de drum de mare viteză între București și Pitești au început pe 4 februarie 1967 și au durat 5 ani.
Piteștiul, legat de București, figura în planuri încă din anii ’60, dar într-un tablou mai amplu. „Studiul general privind construirea de autostrăzi în România“ prefigura o rețea de peste 3.000 de kilometri, cu denumiri precum Moldova, Oltenia sau Ardeal, care ar fi putut fi cuprinse, de ce nu, sub titulatura “Autostrăzile Marii Unirii”.
Nu a fost să fie nici măcar în primii ani de capitalism. Iar un exemplu elocvent îl reprezintă celebra Autostradă a Soarelui. Deși 17 kilometri, între Fetești și Cernavodă, din cei 207 erau gata din 1987, Bucureștiul a fost conectat de Constanța abia în 2012, dupa aproape cinci tăieri de panglică, fiecare pentru câte un sector de drum.
“Tunul”, pe autostrăzi
Autostrada 3, care ar trebui să lege Bucureștiul de Ungaria, via Oradea, măsoară în planuri 584 de kilometri și ar fi trebuit să fie cartea de vizită pentru lucrările de infrastructură din România. Relieful strabătut de aceasta impune lucrări de artă spectaculoase, de la viaducte, până la tuneluri kilometrice. Dar componenta de spectacol generată până în prezent de A3 nu ține de peisaje mirifice, ci de scandaluri dâmbovițene.
Mijlocul acesteia, supranumit Autostrada Transilvania, este strâns legat de numele companiei Bechtel. Contractul cu americanii a fost semnat în anul 2004, pentru suma de 2,2 miliarde euro, iar prețul a tot crescut ulterior. O statistică la îndemână cu privire la plățile propriu-zise nu există. Sunt necesare investigații amănunțite în scriptele Ministerului Transporturilor, care a “pierdut” prin sertare, la un moment dat, și contractual inițial. Ce este la îndemână însă, sunt cei 52 de kilometri, din “nu se știe câți” ar fi trebuit făcuți de americani.
Kilometri de hârtie
Dacă nu se poate lăuda cu autostrăzi multe și lungi, România cu siguranță deține un record cu privire la documentațiile tehnice aferente acestora. Doar între ianuarie 2010 și decembrie 2014, statul a plătit 18.941.298 de lei pentru “hârtii” referitoare la proiecte importante de infrastructură. Printre acestea se numără studii de fezabilitate, elaborarea de planuri urbanistice generale, proiecte tehnice ori documentații de atribuire.
Banii au venit de la bugetul de stat, de la Fondul European de Dezvoltare Regională sau de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Printre proiectele încă nerealizate, dar care au în spate „munți de hârtii”, se numără și Autostrada Montana, care ar trebui să lege Ardealul de Moldova și care, pare-se, are același destin ca Autostrada Transilvania.
Autostrada “Ambiția”
În preajma sărbătorilor de iarnă din 2017, biroul de presă al Ministerului Transporturilor anunța că anul acesta “vor fi lansate procedurile de achiziție publică pentru trei autostrăzi”. Și nu doar atât. La acestea se adaugă și două drumuri expres în Moldova. Nimic mai lăudabil dacă ar fi să ne raportam la o frază-cheie din discursul inaugural al primului premier femeie din istoria României, Viorica Dăncilă: “Infrastructura rutieră şi feroviară... unde vom finaliza în următorii ani 250 de kilometri de cale ferată și 350 de kilometri de autostradă”.
Citește și: Autostrada de Centură A0 Sud București se construiește în pași de melc. CNAIR încă evaluează ofertele depuse acum șase luni
