Aurul sare la un nou record și depășește 5.500 de dolari: „barometrul fricii”, declarațiile lui Donald Trump și criza din Japonia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aurul a atins un nou record de 5.598 de dolari pe uncie, pe măsură ce investitorii continuă să-și mute capitalul către active refugiu pe fondul stresului macroeconomic și al tensiunilor geopolitice. În prezent, investitorii se îndreaptă spre active tradiționale precum aurul și argintul din cauza devalorizării semnificative a dolarului american și prăbușirea pieței obligațiunilor din Japonia care transformă aurul în „refugiul suprem”. Subperformanța Bitcoin pare să-i erodeze statutul de „aur digital”, cea mai mare criptomonedă se luptă să mențină nivelurile și a devenit mai puțin atrăgătoare pentru investitori.
Cuprins:
Cum influențează declarațiile lui Donald Trump prețul aurului
Declarațiile lui Donald Trump au un impact aproape instantaneu asupra prețului aurului, deoarece ele tind să modifice trei piloni financiari: valoarea dolarului american (USD), dobânzile FED și nivelul de risc geopolitic.
Când Trump anunță noi tarife vamale (mai ales agresive), piețele de acțiuni devin volatile din cauza temerilor de încetinire economică. Investitorii se mută în aur ca măsură de siguranță. Tarifele pot genera, de asemenea, inflație, iar aurul este activul preferat pentru protecția împotriva creșterii prețurilor.
Există o relație inversă între dolar și aur (aurul este cotat în USD). Dacă Trump laudă puterea economiei americane sau susține politici care întăresc dolarul, aurul tinde să scadă. Trump a criticat deseori Rezerva Federală (FED) pentru dobânzi prea mari. Dacă el declară că dobânzile ar trebui să scadă rapid, dolarul slăbește, ceea ce face ca prețul aurului să explodeze.
Și exact acest lucru s-a întâmplat, președintele Trump a făcut presiuni majore în ultima perioadă asupra Rezervei Federale pentru a reduce ratele dobânzilor mai agresiv, în timp ce banca centrală a votat pentru menținerea ratelor constante deocamdată, în încercarea de a reduce inflația.
Rezerva Federală a Statelor Unite a decis joi, 28 ianuarie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 3,6%, după trei reduceri succesive în 2025. Președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că «perspectivele economiei s-au îmbunătățit în mod clar de la ultima ședință» din decembrie, iar piața muncii prezintă semne de stabilizare, potrivit unui comunicat oficial.
Deși economia continuă să crească într-un ritm solid, inflația, care a ajuns la 2,8% în noiembrie 2025, rămâne peste ținta de 2% a Fed. Majoritatea oficialilor sunt reticenți să ia noi măsuri de reducere a ratelor până când nu se observă o scădere semnificativă a inflației.
Tensiunile dintre Powell și administrația Trump continuă să crească, președintele criticând constant Fed pentru lipsa unor reduceri mai drastice ale dobânzilor. Pe lângă presiunile politice, Fed se confruntă cu incertitudini privind politica comercială a SUA și impactul tarifelor asupra inflației.
Optimismul economic rămâne scăzut în SUA. Indicele de încredere al consumatorilor a atins un minim al ultimilor 11 ani în ianuarie, conform Conference Board.
Aurul este barometrul fricii în contextul geopolitic
Aurul este „barometrul fricii”. Stilul de comunicare al lui Donald Trump, adesea imprevizibil sau tranzacțional în relațiile internaționale (NATO, Ucraina, Taiwan), creează incertitudine.
Orice declarație care sugerează o ruptură de alianțe tradiționale sau o schimbare bruscă de paradigmă în securitatea globală trimite investitorii către aur.
În 2026, aurul nu mai urmărește doar băncile centrale, ci „urmărește” contul de social media al președintelui SUA. Orice postare care zguduie status-quo-ul comercial este un semnal de cumpărare pentru aur.
Cum influențează criza din Japonia prețul aurului la nivel global
În contextul prăbușirii pieței obligațiunilor din Japonia (ianuarie 2026), aurul și-a reconfirmat statutul de „refugiu suprem”. Atunci când a patra economie a lumii tremură, investitorii fug de activele de risc (acțiuni, obligațiuni instabile) și se adăpostesc în metale prețioase.
Criza japoneză a declanșat o reacție în lanț care favorizează aurul prin trei căi:
Prăbușirea încrederii în monedele fiduciare: Volatilitatea extremă a Yenului și riscul de contagiune asupra Euro și Dolarului îi fac pe marii administratori de fonduri să mute capitalul în aur, care nu poate fi „tipărit” de nicio bancă centrală.
Scăderea randamentelor reale: Deși randamentele obligațiunilor nominale cresc, incertitudinea economică masivă face ca investitorii să prefere un activ care nu are „risc de contrapartidă”.
Achizițiile Băncilor Centrale: În 2026, observăm un trend în care băncile centrale (inclusiv din piețe emergente) își diversifică rezervele, cumpărând aur pentru a se proteja de un posibil colaps sistemic declanșat în Asia.
Deși aurul crește, există un moment periculos: dacă criza din Japonia devine atât de severă încât marii investitori au nevoie disperată de lichiditate (cash) pentru a-și acoperi pierderile de pe alte piețe (margin calls), aceștia ar putea vinde temporar aurul pentru a obține dolari. Acest lucru poate cauza scăderi bruște și scurte în plin trend ascendent.
Cum s-a comportat aurul în 2025
Cererea de aur în Singapore a atins un record de 9,6 tone în 2025, marcând o creștere de 48% față de anul anterior, potrivit The Business Times. Aceasta este cea mai rapidă creștere înregistrată în regiunea Asia de Sud-Est, conform raportului World Gold Council publicat pe 29 ianuarie 2026.
La nivel global, cererea de aur pentru investiții a crescut cu 84%, ajungând la 2.175,3 tone în 2025, față de 1.185,4 tone în 2024. Creșterea cererii în Singapore a fost susținută de factori precum riscurile geopolitice și creșterea prețului aurului.
În regiune, alte țări au înregistrat creșteri semnificative ale cererii de aur. În Malaezia, cererea a crescut cu 37%, ajungând la 10,3 tone, în timp ce Indonezia și Thailanda au raportat creșteri de 29%, la 31,6 tone și 51,4 tone, respectiv. Vietnamul a fost o excepție, cu o scădere de 14% a cererii, ajungând la 36,1 tone – cel mai scăzut nivel din 2022.
În Asia, cererea de lingouri și monede de aur a înregistrat cea mai mare creștere în Coreea de Sud, cu 54%, ajungând la 29,8 tone, urmată de Japonia, unde cererea a crescut cu 52%, atingând 4 tone.
Raportul mai indică faptul că cererea totală de aur în 2025 a atins un maxim al ultimilor 12 ani, depășind 5.000 de tone pentru prima dată, în timp ce prețurile au înregistrat 53 de noi recorduri istorice pe parcursul anului.
