Avertismentul fostului consilier al cancelarului Angela Merkel pe probleme de politică externă: „Dacă Ucraina cade, Putin va continua cu blocul de Est”

„Dacă Putin va câștiga împotriva Ucrainei, va merge înainte și va încorpora mai multe țări din fostul bloc de Est. Putin vrea să reformeze imperiul rus, care s-a prăbușit odată cu sfârșitul Uniunii Sovietice. Dacă Ucraina cade, atunci lucrurile vor continua”, a declarat Heusgen.

„Revenim la logica Războiului Rece, a descurajării și a desfășurării de trupe la granițe pentru a preveni ceea ce a indicat Putin că poate să se întâmple”, a adăugat diplomatul.

În timpul Războiului Rece, termenul blocul răsăritean, numit și blocul sovietic sau blocul de Est, era folosit pentru a defini Uniunea Sovietică și tările aflate sub dominația sa din Europa Centrală și Răsăriteană (Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, Ungaria, Polonia, România și – până la începutul anilor 1960 – Albania). „Blocul răsăritean” este, de asemenea, un alt nume pentru Pactul de la Varșovia, alianță militară condusă de URSS sau pentru CAER (organizație economică internațională a statelor comuniste).

Heusgen a comparat situația de pe frontul ucrainean cu criza din estul Ucrainei din 2014-2015. Cancelarul Merkel, sfătuit de Heusgen, a negociat așa-numitul „Acord de la Minsk” împreună cu ministrul de externe de atunci, Frank-Walter Steinmeier. Scopul a fost o ieșire diplomatică din conflict.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

De atunci, acordul a fost încălcat în mod repetat de Putin, înainte ca acesta să invadeze întreaga Ucraina în 2022.

Cu toate acestea, Heusgen crede că putem vorbi din nou despre un astfel de acord astăzi: „Nu suntem încă atât de departe, dar bineînțeles că trebuie să vedem cum putem pune capăt războiului, cum putem ajunge la o încetare a focului. Trebui să apară ceva de genul Minsk, nu văd o altă soluție”, a spus el.

Acordul de Pace de la Minsk a fost semnat în 2015, în capitala belarusă, de Rusia, Ucraina, Franța și Germania. Deși, actele de război s-au diminuat semnificativ, multe puncte ale acordului au continuat să fie puse în aplicare doar parțial. În esență, acordul includea o încetare a focului și retragerea armelor grele. În plus, urma să fie creată o zonă de securitate de-a lungul unei porțiuni de 400 de kilometri de la frontiera ruso-ucraineană, monitorizată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Heusgen a apărat, de asemenea, decizia controversată a fostului său șef de a se opune aderării Ucrainei la NATO, în 2008. La acel moment, Merkel a călătorit în Ucraina și a găsit o țară „total divizată”. Condiția prealabilă pentru admiterea în NATO, pentru creșterea securității generale a alianței, nu a fost îndeplinită.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News