„Mama tuturor bombelor” ar putea fi folosită împotriva Iranului, amenință Donald Trump. Ce este GBU-43/B-MOAB și cum acționează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Armata americană pregătește noi planuri de atac împotriva Iranului, care includ posibilitatea utilizării celei mai puternice bombe convenționale din arsenalul SUA, GBU-43/B, cunoscută sub numele de „mama tuturor bombelor” (MOAB). Potrivit CNN, oficiali americani susțin că aceste acțiuni ar putea viza infrastructura energetică și siturile nucleare iraniene, dacă președintele Donald Trump va decide reluarea operațiunilor militare înainte sau după alegerile legislative din SUA.
Cuprins:
Eficiența limitată a bombei MOAB împotriva siturilor nucleare subterane din Iran
Planurile includ utilizarea MOAB pentru prima dată în conflictul cu Iranul, ceea ce ar marca o escaladare semnificativă. Totuși, surse citate de CNN își exprimă îndoiala cu privire la eficiența acestei bombe în distrugerea obiectivelor subterane fortificate, precum Muntele Pickaxe, unde se crede că Iranul depozitează componente ale programului său nuclear. „MOAB este o armă excelentă pentru distrugerea suprafețelor extinse, dar nu este proiectată să penetreze adânc”, a declarat un oficial familiarizat cu planificarea militară.
Caracteristicile tehnice ale bombei MOAB și cum funcționează
Din punct de vedere tehnic, MOAB este un colos cu o lungime de 9,18 metri și un diametru de 1,03 metri, care adăpostește aproape 8,5 tone de exploziv H-6, generând o forță devastatoare echivalentă cu 11 tone de TNT.
Din cauza greutății și gabaritului său masiv, arma nu încape în bombardierele strategice clasice (precum B-2 sau B-52), fiind eliberată direct de pe rampa avioanelor de transport militar Lockheed MC-130, cu ajutorul unei parașute de decelerare. Odată lansată, bomba este direcționată precis spre țintă printr-un sistem combinat GPS și inerțial (INS), manevrat în cădere prin patru aripioare rabatabile de tip grilă.
Particularitatea sa tactică majoră o reprezintă detonarea aeriană (air blast): explozia nu are loc la impactul cu pământul, ci la aproximativ 1,8 metri altitudine, fiind declanșată de senzori de proximitate.
Acest mecanism transformă uriașa cantitate de energie într-o undă de șoc orizontală letală, generând o suprapresiune masivă care anihilează totul pe o rază de 150 de metri, prăbușește gurile de tunel și provoacă leziuni interne fatale, precum asfixierea sau barotrauma, trupelor din adăposturi.
Suflul exploziei este atât de puternic încât poate sparge geamuri și provoca daune chiar și la doi kilometri distanță, efecte demonstrate operațional pentru prima și singura dată în istorie pe 13 aprilie 2017, când Statele Unite au utilizat bomba împotriva unui complex subteran al ISIS-K din Afganistan.
Cu toate acestea, experții militari avertizează că este puțin probabil ca bomba să pătrundă suficient de adânc pentru a distruge instalațiile nucleare puternic fortificate ale Iranului.
Presiunile politice asupra lui Donald Trump și căutarea unei victorii simbolice
Președintele Trump se confruntă cu presiuni politice puternice din partea republicanilor, mai ales în contextul apropierii alegerilor legislative din SUA. Războiul cu Iranul este extrem de nepopular, iar administrația sa caută o soluție care să-i permită să declare o victorie simbolică, fără a escalada conflictul sau a implica trupe terestre. „Președintele s-a pus într-o situație în care se simte aproape obligat să ia o decizie, iar MOAB ar putea avea un efect psihologic semnificativ”, a declarat o sursă citată de CNN.
În ultimele săptămâni, consilierii de la Casa Albă au discutat diferite opțiuni, iar Pentagonul a propus o serie de atacuri limitate, descrise ca un „spectacol de artificii”, care ar putea oferi o ieșire din conflict fără a atinge în mod direct toate obiectivele strategice declarate inițial.
Istoricul bombei MOAB și miza impactului psihologic pe câmpul de luptă
MOAB a fost dezvoltată în timpul războiului din Irak ca o armă cu detonare aeriană, concepută inițial pentru a demoraliza trupele inamice printr-un impact psihologic devastator. În 2017, Donald Trump a devenit primul președinte american care a autorizat utilizarea acestei bombe împotriva pozițiilor ISIS din Afganistan. Atacul a distrus tuneluri și depozite de arme, omorând 36 de combatanți ISIS, fără a fi raportate victime civile.
În ciuda utilizării sale în trecut, multe voci din administrație și experți independenți consideră că doar o operațiune majoră la sol ar putea duce la o înfrângere decisivă a Iranului. Cu toate acestea, Trump și-a exprimat reticența față de desfășurarea de trupe terestre americane pe teritoriul iranian, preferând o soluție rapidă de încheiere a conflictului, care să nu-i afecteze poziția politică înainte de alegerile din Statele Unite.
