Rezultate spectaculoase la testul psihologic pentru admiterea la școlile de poliție. Procentul inapților din Timiș, de nouă ori mai mare decât în Caraș-Severin
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezultatele la evaluarea psihologică pentru admiterea la școlile de agenți de poliție din Cluj-Napoca și Câmpina scot la iveală o situație spectaculoasă în două județe din vestul țării. Deși testele au fost aceleași în toată țara, diferențele dintre rezultatele celor două județe vecine sunt uriașe.
În Timiș, mai mult de jumătate (53%) dintre tinerii care vor să devină agenți de poliție au fost declarați inapți la testarea psihologică. În județul vecin, Caraș-Severin, procentul celor declarați inapți a fost mai mic de 6%.
Inspectoratele de poliție județene au afișat luni, 12 octombrie, rezultatele evaluării psihologice ale candidaților înscriși la concursul de admitere la Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr din Câmpina și la Școala de Agenți de Poliție Septimiu Mureșan din Cluj-Napoca, sesiunea septembrie-decembrie 2026.
Proba este eliminatorie, iar candidații declarați inapți nu mai pot participa timp de șase luni la niciun concurs de admitere organizat de instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
Peste jumătate dintre candidații din Timiș, declarați inapți
Nici Poliția Română, nici MAI nu au o situație comparativă a rezultatelor evaluării psihologice pe județe. Rezultatele sunt afișate pe site-ul fiecărui inspectorat județean de poliție. Instructorul sportiv Andrei Crucolea a semnalat pe pagina sa de Facebook că, înainte de depunerea contestațiilor, rata de respingere la evaluarea psihologică a fost de 53% în județul Timiș și de doar 5,8% în Caraș-Severin.
Libertatea a analizat rezultatele publicate de 17 inspectorate de poliție, pentru un total de 3.800 dintre cei aproape 8.000 de candidați înscriși la cele două școli de agenți de poliție. Documentele publicate de inspectorate arată că în Timiș 68 dintre cei 127 de candidați au fost declarați inapți, adică 53,5%. Dacă îi luăm în calcul doar pe cei testați efectiv în această sesiune, fără cei care aveau deja un aviz valabil din vară, procentul urcă la 63%. Practic, aproape două din trei persoane evaluate acum au fost respinse.
În Caraș-Severin, din 139 de candidați prezentați la testare, doar 8 au fost declarați inapți, adică 5,8%.
Potrivit platformei devinopolitist.ro, din cei 7.882 de candidați de la nivel național, 24,3% au fost declarați inapți și 75,7% au fost declarați apți. Altfel spus, în Timiș procentul celor declarați inapți este de peste două ori mai mare decât media națională, iar în Caraș-Severin este de peste patru ori mai mic decât aceasta.
Cum arată harta inapților
Analiza realizată de Libertatea arată procente mici de candidați declarați inapți și în județele Constanța (13,8%), Dolj (17,6%), Arad (18,2%) și Vaslui (20,1%). Apropiate de media pe țară au fost județele Mehedinți (22,1%), Teleorman (22,7%) și Olt (27,3%). După Timiș, dintre județele analizate de Libertatea, cele mai mari procente de candidați declarați inapți la evaluarea psihologică s-au înregistrat în București (43,3%), Prahova (37,2%) și Iași (33,8%). La Cluj, procentul celor declarați inapți a fost de 29% (ușor peste media pe țară).
Libertatea a solicitat IGPR și MAI un punct de vedere cu privire la diferențele uriașe dintre rezultatele din anumite județe, însă cele două instituții nu au putut oferi o explicație.
„Imediat se iscă întrebarea cum a trecut testul psihologic”
Cristian Danciu, vicepreședinte al Sindicatului Polițiștilor Diamantul, filiala Timiș, spune că testele psihologice de la admiterea în școlile de poliție sunt foarte importante, pentru că discuția despre ele reapare ori de câte ori un polițist greșește.
„Suntem din nou în aceeași discuție pe care o avem mereu când este vorba de a promova examenul de a intra în poliție, atât ca agent, cât și ca ofițer. În momentul în care un polițist în activitate prezintă un derapaj comportamental în spațiul public și nu numai, imediat se iscă întrebarea cum a trecut testul psihologic. De asemenea, dacă pe parcursul școlii sau al Academiei de Poliție din nou se întâmplă ceva, revine aceeași întrebare: cum a trecut testul psiho?”, a declarat Cristian Danciu pentru Libertatea.
Sindicalistul spune că diferențele mari dintre județe nu apar pentru prima dată. „De-a lungul anilor, de mai multe ori s-a constatat că la anumite inspectorate de poliție procentul celor care au fost respinși a fost mai mare față de alte inspectorate de poliție. Nu pot să vă spun exact de ce se întâmplă acest lucru, întrucât psihologii din cadrul Ministerului de Interne, din câte cunosc eu, fac anumite statistici de acest gen, și ei ar putea să dea un răspuns mai clar de ce există discrepanțe atât de mari între inspectoratele de poliție”, a explicat Danciu.
Sindicalistul de la Diamantul nu vede însă un lucru rău în exigența mai mare a evaluatorilor. „Ceea ce pot eu să vă spun din punctul meu de vedere este faptul că este bine că psihologii aplică noi grile de teste, puțin mai dificile față de cum se aplicau în urmă cu 15-20 de ani. Din punctul meu de vedere, este un lucru bun”, a declarat Danciu, care le recomandă candidaților respinși să depună contestație.
„Avem un factor uman care, evident, duce la un subiectivism”
La polul opus, Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol, spune că diferențele dintre județe sunt prea mari ca să fie explicate prin calitatea candidaților. „Vorbim despre aceeași baterie de teste la care sunt supuși candidații care vor să desfășoare activitatea de poliție prin intermediul școlarizării în instituțiile de învățământ ale MAI. Însă este clar că, cu privire la interpretarea acestora, diferențele sunt semnificative și clar demonstrează subiectivismul cu privire la aceste rezultate”, a declarat Cosmin Andreica.
Potrivit sindicalistului, „faptul că avem județe în care proporția este și de 5 sau de 6 ori mai mare decât în alte județe nu demonstrează că acei candidați sunt mai bine pregătiți din punct de vedere psihologic, ci demonstrează faptul că această evaluare este realizată de un psiholog și avem un factor uman care, evident, duce la un subiectivism”.
Andreica recunoaște că nu are o explicație precisă pentru diferențe, dar spune că acestea ridică semne de întrebare. „Este greu de interpretat exact de ce într-o parte avem un număr foarte mic de candidați care au căzut la testarea psihologică și în alte județe avem un procent foarte mare. Însă este cert că acest lucru demonstrează arbitrariul acestei situații și faptul că această baterie de teste este aceeași, folosită de zeci de ani de zile pentru accederea în instituțiile de învățământ ale MAI”, a mai declarat liderul de sindicat.
„Anticipăm că la proba scrisă subiectele vor fi extrem de ușoare”
Cosmin Andreica susține că soluția pentru eliminarea discrepanțelor este o schimbare de fond a testării, după modelul altor țări. „Soluția este să adaptăm instrumente și mecanisme psihologice pe care le vedem deja în alte țări, în care testele sunt orientate către acele abilități psihologice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, în funcție de specialitate”, a explicat Andreica.
Sindicalistul nu crede însă că schimbarea va veni prea curând: „La noi, în acest moment, nu se poate pune problema de așa ceva, pentru că, practic, lipsa de personal pe care o avem în momentul de față este una uriașă. Și veți vedea, noi anticipăm inclusiv că la proba scrisă subiectele vor fi extrem de ușoare, tocmai pentru a avea un număr cât mai mare de candidați care să obțină nota de trecere și să avem locurile ocupate”.
Andreica amintește că „în 2021 am avut prima concurență negativă la instituțiile de învățământ ale MAI, în sensul în care am avut 0,8 candidați pe un loc, adică mai puțin de un candidat pe un loc, după testarea psihologică, după proba fizică și după proba scrisă”.
Psiholog specializat în pregătirea candidaților pentru școala de poliție: „Aceste teste sunt obiective”
Florin Nicola, profesor și psiholog, fondatorul platformei succeslaexamen.ro, care oferă inclusiv cursuri de pregătire pentru testarea psihologică de la școlile de poliție, consideră că rezultatele sunt surprinzătoare, dar contestă ideea de subiectivism.
„Observația este una foarte interesantă și foarte bună, pentru că este cumva contraintuitivă. Te-ai aștepta să ai o rată de promovabilitate relativ constantă de la un județ la altul, pentru că metodologia este aceeași, este unitară pe țară. Deci aceste rezultate nu pot fi cauzate de metodologia de testare. Trebuie căutat în zona de context socioeconomic județean sau local”, a declarat Florin Nicola pentru Libertatea.
Psihologul explică de ce, în opinia lui, evaluarea nu depinde de examinator.
„Metodologia nu permite asta. Sau, dacă se întâmplă lucrul acesta, sunt doar chestiuni punctuale și marginale. Bateriile de testare sunt baterii etalonate, aceleași pentru toate județele. Iar bateriile de teste etalonate sunt testări obiective, care nu depind de voința sau de indulgența unui examinator”, a spus Nicola.
Posibilă explicație: șomajul și salariile
Expertul susține că rezultatele la testarea psihologică depind în mare măsură de situația economică a județului. „Dacă facem o analiză statistică a rezultatelor și facem niște corelații cu anumiți indicatori socioeconomici, cum ar fi salariul mediu net pe județul respectiv sau rata șomajului, vom vedea niște corelații extrem de puternice. Este o corelație pozitivă, adică ele cresc împreună, promovabilitatea și rata șomajului. Este o corelație foarte puternică, e undeva în jur de 0,89, unde 1 este corelația perfectă”, spune Nicola.
Explicația psihologului este că acolo unde locurile de muncă sunt puține, în poliție candidează oameni mai bine pregătiți.
„Candidații își doresc mai mult, pe de o parte, iar pe de altă parte, rata șomajului fiind mai mare, sunt și candidați de mai bună calitate. Pe de altă parte, în zona de salarii nete este o corelație negativă. Asta înseamnă că, cu cât salariul net este mai mic, cu atât promovabilitatea este mai mare. Pentru că în MAI sunt salarii peste media locală și atunci sunt persoane de bună calitate din punct de vedere psihologic care merg mai degrabă în zona aceasta de instituții de forță ale statului, tocmai pentru siguranța mai bună a locului de muncă, dar și pentru niște câștiguri mai mari decât cele disponibile la nivel local”, a detaliat psihologul.
Întrebat despre diferența dintre Caraș-Severin și Mehedinți, care au un profil economic asemănător, dar au 5,8%, respectiv 22,1% inapți, Florin Nicola a spus că intervin și factori locali.
„Este firesc să nu fie unitare, dar e vorba și de alți factori, nu doar de aceștia. Aceștia sunt factorii principali dacă facem un studiu statistic la nivel național. Dar, pe de altă parte, sunt aspecte locale, spre exemplu modul în care se face pregătirea”, a răspuns psihologul.
„Profesori de sport fac pregătire pentru testarea psihologică”
Florin Nicola trage un semnal de alarmă: pregătirea pentru proba psihologică de la admiterea în școlile de poliție ajunge să fie făcută, de multe ori, de profesori de sport.
„Din păcate, pregătirea aceasta pentru testarea psihologică a ajuns la niște situații absolut ridicole, în care profesori de sport fac pregătire pentru testarea psihologică, ei neavând absolut nicio pregătire în sensul acesta, sau tot felul de indivizi care își dau cu părerea, și în mediul online, dar și în zona locală, că răspunzi cu X sau cu Y la întrebarea aceasta, sau tot felul de năzbâtii de acest fel. În momentul în care ajungi în sala de examen, asta poate să-ți distorsioneze foarte mult răspunsurile”, a avertizat psihologul.
Candidații declarați inapți pot depune contestație în termen de trei zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor, adică până joi, 15 octombrie 2026. Contestațiile se depun la Serviciul Resurse Umane al inspectoratului județean și sunt soluționate de Centrul de Psihosociologie al MAI. Rezultatul contestației este definitiv.
