Azi e zi de împăcare! Se spune că icoana Sfântului Ştefan, cinstit în cea de-a treia zi de Crăciun, alungă boala din casă şi vrajba dintre creştini
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sfântul Ştefan a fost unul dintre ucenicii care îl urmau pretutindeni pe Iisus Hristos şi unul dintre cei şapte bărbaţi “plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” pe care i-au ales apostolii pentru a îndeplini rolul de diaconi (personaje mult mai importante în ierarhia bisericii de pe vremea aceea decât în zilele noastre). Datorită virtuţilor sale, Sfântul Ştefan a fost ridicat la rangul de Arhidiacon (conducător al diaconilor).
Cuprins:
A fost primul martir creştin
Propovăduind învăţăturile lui Iisus Hristos şi mărturisind că El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a născut, a murit, a înviat şi S-a înălţat la ceruri pentru mântuirea noastră, Ştefan a atras asupra sa mânia fariseilor şi a fost adus la judecată, în faţa Sinedriului.
Întrebat de Caiafa (marele preot iudeu care îl condamnase şi pe Iisus) cum răspunde acuzaţiilor care i se aduc, Arhidiaconul Ştefan ar fi rostit un veritabil rechizitoriu la adresa judecătorilor săi: “Cum au fost părinţii voştri, aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre pro-roci nu i-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi, care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).
Ucis cu pietre, în timp ce se ruga
Acuzat de blasfemie, discipolul Domnului Iisus Hristos a fost condamnat la moarte prin lapidare. Potrivit Noului Testament, când a fost rostită sentinţa, sfântul a avut o viziune divină, pe care a împărtăşit-o celor din jur: “Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. Dus în afara cetăţii, în valea lui Iosafat, a fost ucis cu pietre, în timp ce se ruga, la fel ca Mântuitorul, pentru iertarea călăilor săi: “Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!”.
Astfel, Arhidiaconul Ştefan a devenit primul martir - primul om ucis pentru că a mărturisit credinţa în Iisus. Se spune că unul dintre judecătorii săi, care a şi asistat la uciderea lui, ar fi fost Saul, cel pe care Iisus Hristos l-a convertit ulterior la creştinism, arătându-I-se pe drumul spre Damasc.
Potrivit altor credinţe populare, Saul ar fi avut un rol mult mai umil: el ar fi păzit hainele călăilor Arhidiaconului Ştefan, în timp ce era lapidat. Mormântul Sfântului Ştefan a fost descoperit în anul 415, după ce preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o întreită viziune.
Pe mormânt era scris cuvântul “chiliel” (“cunună”, în ebraică), iar aceasta a fost considerată o dovadă în plus a că osemintele erau ale primului creştin ce a purtat cununa muceniciei. Moaştele sfântului au fost depuse, se pare, după un secol şi jumătate, la Roma, în cripta Bisericii San Lorenzo fuori le Mura, alături de moaştele arhidiaconului Laurentius.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Pe 27 decembrie, creştinii trebuie să ducă icoana mucenicul martir Ştefan la biserică, pentru a fi sfinţită, apoi s-o aşeze pe un perete din casă. Se spune că sfântul îi va ajuta pe cei care se luptă cu boala să se însănătoşească, iar pe cei care au conflicte cu oameni orgolioşi îi va îndruma, ca să poată face pace.
Ziua este prielnică, de altfel, pentru reconciliere, de aceea, creştinii trebuie să fie blânzi şi prietenoşi, să-şi ierte unii altora greşelile şi să facă numai bine cu gândul, cu vorba şi cu fapta. Tot în această zi se dă de pomană pentru sufletele celor care au pierit în împrejurări dramatice. Pachetele se împart şi tinerilor care poartă numele primului mucenic Ştefan.
În anumite zone din Muntenia se mai păstrează tradiţia numită “Pâinicile lui Ştefan”: gospodinele frământă un aluat ca de cozonac şi fac din el pâini mici, rotunde, pe care le ung cu miere, le coc şi le duc la biserică, pentru ca, după slujbă, să le împartă copiilor săraci.
Pâinicile amintesc de pietrele cu care l-au ucis iudeii pe Sfântul Ştefan. Un alt preparat specific sărbătorii sunt mucenicii cu miere şi nucă, ce amintesc de moartea sfântului pe care îl cinstim în această zi. Tradiţia mai recomandă să se evite deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care pot pune viaţa în primejdie.
Peste 400.000 de români îşi serbează onomastica
Peste 400.000 de români poartă numele sfântului prăznuit astăzi. Mai exact, 273.159 de bărbaţi poartă numele Ştefan, 18.656 se numesc Istvan şi 8.727 au fost botezaţi Fănel, 3.306 se numesc Ştefănel, 1.031 - Ştefănuţ şi 581 - Fane. 84.399 de femei răspund la prenumele Ştefania, 9.114 au fost botezate Fănica, 1.036 - Fănuţa, iar 339 - Fana.
