Elizaveta Ivahnenko, o tânără de 24 de ani din Odesa, este identificată ca fiind „Muza” din dosarul ”Cartagina” al DNA Ucraina, cu legături cu Serghei Kropîva, lider al unei rețele acuzate de infracțiuni financiare cu apeluri telefonice, au informat Slidstvo Info și TSN. Ancheta a dus la demisia procurorului general Ruslan Kravcenko.
Cuprins:
„Muza” din dosarul „Cartagina” al DNA și SAP (Parchetului Specializat Anticorupție) a fost identificată ca fiind o tânără de 24 de ani din Odesa, Elizaveta Ivahnenko, potrivit unei investigații publicate de Slidstvo.info.
Aceasta ar fi avut legături directe cu unul dintre principalii suspecți, Serghei Kropiva, un angajat al biroului procurorului general, și ar fi dus un stil de viață extravagant susținut de bunuri și proprietăți considerabile.
Conform Slidstvo.info, Ivahnenko a fost numită prodecan al Facultății de Securitate Cibernetică și Tehnologii Informaționale din cadrul Academiei de Drept din Odesa la doar 22 de ani.
În 2024, ea era deja doctorandă la catedra de Drept Internațional și European. Totodată, în mai 2025, tânăra reprezenta Academia la un forum dedicat transformării digitale.
În iunie 2025, Ivahnenko a achiziționat un Mercedes-Benz EQE 350, fabricat în 2023, iar în octombrie același an a devenit proprietara unui spațiu comercial de peste 150 de metri pătrați în centrul Kievului,
Mai mult, o locuință din Odesa a fost trecută pe numele mamei sale în ianuarie 2026, conform datelor oferite de DNA și SAP.
În înregistrările publicate de DNA, femeia identificată drept „Muza” face referire la obiecte de lux precum Porsche, accesorii Loro Piana și bijuterii costisitoare: „Am aici Porsche, un Loro Piana, ceasuri, brățări, genți, haine de blană. Trebuie să șterg tot?”.
Ivahnenko este descrisă de anchetatori ca fiind o persoană apropiată de Serghei Kropîva, supranumit „Cancelarul”.
Potrivit DNA și SAP, acesta ar fi condus o organizație criminală implicată în protecția ilegală a unor call-centere frauduloase și în spălarea banilor obținuți din activități ilicite.
În înregistrările audio, cei doi discută despre bunuri de lux și alte tranzacții controversate.
Pe 4 septembrie 2026, DNA și SAP au anunțat o anchetă amplă împotriva unei organizații din cadrul Biroului Procurorului General, acuzată de „protejarea” unor call-centere frauduloase în schimbul unor sume mari de bani.
Grupul, condus de „Cancelarul” includea și alte persoane, precum „Kamrat” (șoferul) și „Fleș” (asistentul).
Se estimează că peste 20 de milioane de grivne, aproape 400.000 de euro, au fost utilizate pentru achiziția de bunuri de lux, iar alte active de peste 12 milioane de grivne (230.000 de euro) au fost înregistrate pe numele unor terți.
În timpul unei audieri din 7 septembrie, procurorul a prezentat dovezi privind cadouri scumpe și obiceiurile extravagante ale Elizavetei Ivahnenko.
Printre bunurile menționate se numărau un ceas Audemars în valoare de 60.000 de dolari, haine și accesorii de la branduri precum Loro Piana și Miu Miu, dar și un automobil Porsche.
De asemenea, procurorul a susținut că Ivahnenko și un alt suspect s-au deplasat în regiunea Lviv înainte de perchezițiile planificate de DNA, sugerând că ar fi primit informații despre acestea.
Ivahnenko a fost arestată preventivă cu posibilitatea plății unei cauțiuni de 20 de milioane de grivne, 390.000 de euro. Ea este inculpată în cazul Cartagina.
Pe 6 septembrie, Serghei Kropîva a fost plasat în arest preventiv, cu posibilitatea de eliberare pe cauțiune de 120 de milioane de grivne, 2,3 milioane de euro. El neagă toate acuzațiile, la fel ca procurorul general Ruslan Kravcenko, care a declarat că nu este implicat în activitățile ilegale ale call-centerelor.
Kravcenko, care a demisionat, a respins, de asemenea, legătura cu presupusa fotografie a unui seif plin cu bani, apărută în investigațiile DNA, și cu faptul că și-a renovat casa din banii primiți.
Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Parchetului Specializat Anticorupție (SAP), anchetatorii au descoperit o rețea în cadrul biroului lui Kravcenko care ar fi primit bani pentru a proteja centre de apeluri implicate în escrocherii telefonice și în spălarea de active în valoare de milioane. Sumele obținute ar fi fost folosite ulterior pentru achiziționarea de proprietăți, bijuterii și alte bunuri de valoare