O bacterie veche de 5.000 de ani, din Peștera Scărișoara, rezistă la antibioticele moderne, dar „ar putea inspira unele noi”

Tulpina Psychrobacter SC65A.3, izolată din gheață milenară

Studiul a fost realizat de o echipă de la Institutul de Biologie București (IBB) al Academiei Române și a fost publicat în revista Frontiers in Microbiology.

Cercetătorii au forat o carotă de gheață de 25 de metri din Sala Mare a Peșterii Scărișoara și au izolat mai multe tulpini bacteriene. Analizele genetice au arătat că una dintre ele, Psychrobacter SC65A.3, prezintă un profil complex de rezistență la antibiotice.

„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3 izolată din Peștera de Gheață de la Scărișoara, în ciuda originii sale străvechi, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și este purtătoare de peste 100 de gene legate de rezistență”, spune microbiologul IBB, Cristina Purcarea.

Potrivit cercetătorilor, bacteria este rezistentă la 10 antibiotice moderne din opt clase diferite, utilizate frecvent în tratarea infecțiilor pulmonare, cutanate, sanguine sau urinare.

O amenințare potențială sau o oportunitate pentru medicină

Deși descoperirea poate părea alarmantă, specialiștii subliniază că rezistența antimicrobiană este un fenomen natural, existent cu mult înainte de apariția antibioticelor moderne.

„Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3, recuperați din depozite de gheață din peșteri vechi de milenii, dezvăluie modul în care rezistența la antibiotice a evoluat în mod natural în mediu, cu mult înainte de utilizarea antibioticelor moderne”, a spus Purcarea.

În același timp, bacteria produce compuși și enzime cu potențial biotehnologic important.

„Dar poate inhiba și creșterea mai multor «superbacterii» rezistente la antibiotice și a demonstrat activități enzimatice importante cu un potențial biotehnologic remarcabil”.

Specialiștii avertizează însă că, odată cu schimbările climatice și topirea mediilor înghețate, astfel de microorganisme ar putea fi eliberate în mediu.

„Dacă topirea gheții eliberează acești microbi, aceste gene s-ar putea răspândi la bacteriile moderne, contribuind la provocarea globală a rezistenței la antibiotice”, spune Purcarea. 

„Pe de altă parte, ele produc enzime și compuși antimicrobieni unici care ar putea inspira noi antibiotice, enzime industriale și alte inovații biotehnologice”.

Rezistența antimicrobiană, o criză globală

Rezistența la antibiotice este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), una din șase infecții bacteriene la nivel mondial este în prezent rezistentă la tratamentele standard.

În Europa, datele furnizate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) arată că rezistența antimicrobiană provoacă peste 35.000 de decese anual, iar tendința este în creștere.

Pe fondul utilizării excesive a antibioticelor și al răspândirii rapide a agenților patogeni rezistenți, descoperiri precum cea din Peștera Scărișoara oferă atât motive de îngrijorare, cât și speranță.

Microbii înghețați, o „arhivă” a evoluției

Blocul de gheață din Peștera Scărișoara, cu un volum de aproximativ 100.000 de metri cubi și o vechime estimată la 13.000 de ani, reprezintă una dintre cele mai valoroase arhive naturale pentru studiul vieții microbiene din trecut.

Cercetătorii subliniază că aproximativ 20% din suprafața Pământului este alcătuită din habitate înghețate, iar înțelegerea microorganismelor adaptate la frig devine esențială în contextul schimbărilor climatice accelerate.

Descoperirea tulpinii Psychrobacter SC65A.3 arată că lupta dintre bacterii și antibiotice este mult mai veche decât medicina modernă, dar și că soluțiile viitorului s-ar putea ascunde chiar în gheața trecutului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro