Banii partidelor pentru presă și propagandă în 2026: „Aproape toți banii sunt cheltuiți de două partide, PSD și AUR”. Trei firme de media încasează 80% din fonduri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Partidele politice din România au cheltuit 26,4 milioane de lei pentru presă și propagandă în primele șapte luni din 2026, iar majoritatea banilor provin de la PSD și AUR, a declarat luni, pentru Libertatea, Septimius Pârvu, coordonator program electoral Expert Forum, un thinktank care a făcut monitorizarea respectivă.
Cuprins:
- Expert Forum: Aproape toți banii sunt cheltuiți de două partide, PSD și AUR
- Septimius Pârvu: Am scormonit tot internetul câteva zile, pentru analiză
- Partidele, sume mari pentru presă și propagandă
- Septimius Pârvu, coordonator Expert Forum: PSD și AUR au băgat foarte mulți bani în Realitatea.net
- Obligațiile legale și lipsa de transparență
- 64% din valoarea contractelor, la PSD: 40 de contracte în valoare de 9,7 milioane de lei
- Unde au ajuns banii de la partide
- Cine sunt principalii furnizori
- Soluții pentru mai multă transparență
- Care este sursa fondurilor pentru publicitatea politică
- Finanțarea publicității: bani publici în prim-plan
- Tehnici de targetare rareori declarate
- Partidul care publică date despre cheltuieli
- Contracte atipice și probleme de acces la date
Expert Forum a analizat cheltuielile partidelor politice din România pentru publicitate în 2026, dezvăluind că dintr-un buget total de 209 milioane de lei, peste 26 de milioane au fost alocate pentru presă și propagandă, până la 31 iulie.
Expert Forum: Aproape toți banii sunt cheltuiți de două partide, PSD și AUR
Doar 52 de notificări de transparență au fost identificate în 2026, însumând 15 milioane de lei, majoritatea fiind atribuite PSD (64%) și AUR (35,8%). Din cele 52 de notificări, Realitatea.net a beneficiat de 7,9 milioane de lei, iar Antena3.ro de 2,7 milioane.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
„Ce e important de zis este că practic vedem că aproape toți banii sunt cheltuiți de două partide, PSD și AUR. Nu știm dacă celelalte n-au plătit, știm doar că n-am găsit notificări. Spre exemplu, nu știm dacă PNL a plătit pentru lunile acestea, pentru că s-ar putea ca un partid să plătească datorii mai vechi. Noi nu avem cum să facem o trasabilitate foarte clară între momentul în care se încheie un contract și când se plătește. Pentru că unele din contractele acestea sunt făcute pe un an. Și poate plătesc practic în fiecare lună.
Notificările pe care le-am identificat noi ne arată că există câteva contracte pe tot anul, cele de la PSD și de la AUR, cu Realitatea.net și la Antena3.ro, care erau lunare”, a precizat Septimius Pârvu, coordonator program electoral Expert Forum, luni, pentru Libertatea.
Septimius Pârvu: Am scormonit tot internetul câteva zile, pentru analiză
Potrivit datelor colectate de organizație, PSD a cheltuit 13,1 milioane de lei, urmat de PNL cu 5,8 milioane și AUR cu 4,6 milioane. Raportările publice oferite de AEP nu includ detalii despre destinatarii fondurilor, ceea ce limitează transparența în utilizarea banilor publici.
„Aici este o observație importantă de făcut, pentru că plățile nu se fac neapărat la zi, pot fi plăți pentru contracte făcute în trecut, care se plătesc rate, ca să zic așa. Deci nu înseamnă neapărat că s-a cumpărat publicitate de 26 de milioane de lei în primele șapte luni ale anului.
Foto: Expert Forum
Dar noi am identificat notificări, notificarea fiind practic informația despre contractul respectiv de vreo 15 milioane, dar asta nu înseamnă neapărat că nu mai există și altele. E posibil să mai existe, nouă ne-a luat câteva zile să scormonim internetul căutând după diverse forme notificările acestea”, a explicat Septimius Pârvu.
Trei companii principale, inclusiv DBV Media House, au încasat aproape 80% din suma totală. Deși legislația promite mai multă transparență, o parte semnificativă a acestor bani rămâne imposibil de urmărit, relevă analiza integrală a organizației.
Partidele, sume mari pentru presă și propagandă
Până la 31 iulie, acestea au cheltuit 26,4 milioane de lei pentru presă și propagandă, reprezentând aproape un sfert din cheltuielile totale de 100 de milioane de lei. Deși procentual sumele sunt mai mici decât în anii anteriori, valoarea rămâne considerabilă.
„Este o sumă mai mică și pentru că nu mai sunt ani electorali și pentru că s-au dat mai puțin bani. (…) Și, trecând peste acest lucru, avem avantajul că din octombrie avem acest regulament, 900, care obligă practic editorii, care sunt partea finală a lanțului, la mijloc mai fiind și furnizorii (adică firmele care intermediază relația asta) să adauge notificări de transparență în materialele de publicitate politică.
Dar există și obligația partidelor să le furnizeze aceste informații legate de contracte, pentru că până acum noi nu aveam altă metodă să vedem ce e publicitate plătită, ce nu e plătită. Chiar și așa, noi am observat în primele șapte luni ale anului că s-au cheltuit undeva pe la 26 de milioane din subvenții”, spune coordonatorul programului electoral Expert Forum.
Septimius Pârvu, coordonator Expert Forum: PSD și AUR au băgat foarte mulți bani în Realitatea.net
Potrivit datelor, Partidul Social Democrat (PSD) a cheltuit 13,1 milioane de lei, urmat de Partidul Național Liberal (PNL) cu 5,8 milioane de lei și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu 4,6 milioane.
Partidul Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Oamenilor Liberi (POT) au alocat câte 1,4 milioane de lei, iar SOS România a cheltuit 205.000 de lei.
Foto: Expert Forum
„Pe de-o parte, e interesant că vedem cum PSD și AUR de fapt merg pe același canal de comunicare, au băgat foarte mulți bani în Realitatea.net. Și, de fapt, ne arată că se plătește destul de mult pentru propagandă, iar mare parte vedem că e online.
În perioada asta n-au voie să cumpere publicitate la TV. În afara campaniei electorale e interzisă cumpărarea de publicitate la radio sau la TV. Deci tot ce vedeți e pe site. Și aici este un mare dar. Faptul că plătești la site, nu înseamnă că nu îți ajunge seara la televizor aceeași idee. Adică e o cumpărare indirectă, de fapt, de influență în presa TV și poate radio”, mai punctează Septimius Pârvu.
Obligațiile legale și lipsa de transparență
Deși partidele sunt obligate să raporteze anual veniturile și cheltuielile, aceste rapoarte nu oferă detalii despre beneficiarii direcți ai fondurilor.
Expert Forum a subliniat că, deși raportările lunare ale Autorității Electorale Permanente (AEP) sunt disponibile public pe site-ul finantarepartide.ro, ele nu includ destinatarii fondurilor sau detalii despre contracte, care rămân accesibile doar AEP.
Pentru a îmbunătăți situația, Regulamentul (UE) 2024/900, aplicabil începând cu 10 octombrie 2025, impune editorilor de publicitate să adauge notificări de transparență în materialele de publicitate politică.
Acestea trebuie să indice valoarea contractelor, sursa fondurilor și scopul campaniilor. Cu toate acestea, în lipsa unei platforme centralizate, identificarea și monitorizarea acestor notificări rămâne dificilă.
64% din valoarea contractelor, la PSD: 40 de contracte în valoare de 9,7 milioane de lei
De la 1 ianuarie până la 31 august 2026, think tank-ul din Bucureşti a reușit să colecteze manual 52 de notificări de transparență, însumând peste 15 milioane de lei.
Această sumă reprezintă doar o mică parte din cele 26,4 milioane de lei declarate oficial de partide ca fiind cheltuite pentru presă și propagandă în primele șapte luni ale anului.
Din totalul notificărilor identificate, 64% din valoarea contractelor este atribuită PSD, care a declarat 40 de contracte în valoare totală de 9,7 milioane de lei.
AUR urmează cu 11 notificări însumând 5,4 milioane de lei (35,8%), iar USR apare o singură dată, cu un contract de 29.040 de lei.
Nu au fost identificate notificări pentru PNL, POT sau SOS România, însă acest lucru nu exclude posibilitatea ca acestea să existe, dar să nu fie publicate vizibil.
„Dar, chiar și așa imperfectă cum e analiza asta, cred că ne face să înțelegem un pic mai bine de fapt unde se duc banii. Sigur, tot nu știm exact ce s-a cumpărat, adică asta e partea a doua, dar sigur, astea e în contractele mai detaliate pe care nimeni nu-i obligat să le publice pe pagina de internet”, a conchis Septimius Pârvu, coordonator program electoral Expert Forum, luni, pentru Libertatea.
Unde au ajuns banii de la partide
Potrivit analizei Expert Forum, cele 52 de notificări de transparență sunt împărțite pe 19 site-uri.
Realitatea.net atrage cea mai mare parte a fondurilor, cu 7,9 milioane de lei, în principal din contracte-cadru cu PSD (50.000 euro/lună din februarie până în decembrie) și AUR (60.000 euro/lună pe tot parcursul anului 2026).
Antena3.ro este al doilea mare beneficiar, cu șase contracte lunare consecutive de 90.750 euro cu TVA fiecare semnate cu PSD.
Alte sume semnificative merg către evz.ro, cu cele mai multe contracte individuale pentru PSD (șapte, câte unul pe lună, de 25.000 euro + TVA fiecare).
Pe pagina Stiripesurse au fost identificate șase contracte lunare de 15.000 euro + TVA.
Cine sunt principalii furnizori
Trei companii au încasat aproape 80% din suma totală identificată, însumând 11 milioane de lei din doar 13 contracte.
DBV Media House (aproape 8 milioane de lei) domină piața, fiind responsabilă pentru notificările publicate de Realitatea.net în numele PSD și AUR.
Compania este deținută de PHG Media Invest SRL, asociată cu Realitatea Plus și administrată de Daniela Madi Păcuraru, soția omului de afaceri Maricel Păcuraru.
Concept Media Management, responsabilă pentru notificările de pe Antena3.ro, a încasat 2,7 milioane de lei. Concept Media Management e deținută în proporție de 95% de Andreea Vlanga și 5% de Scrieciu Gabriel.
Andreea Vlanga a împrumutat Pro România în 2020 cu 400,000 de lei. La fel și Gabriel Scrieciu în 2019. PSD a lucrat în mai multe alegeri cu această firmă pentru a cumpăra reclamă la televiziuni.
HOG PUB GROUP SRL, cu cinci contracte publicate pe Gândul și Mediafax, a obținut aproximativ 1,2 milioane de lei. Este o firmă înființată în 2020 care a început să aibă profit în 2024, sărind în 2025 la o cifră de afaceri de 13 milioane de lei. Este deținută de UNDERSHAW INVESTMENT LTD, înregistrată în Seychelles și administrată de Rădulescu Roxana Valentina.
Restul de 3,2 milioane de lei s-au împărțit între furnizori mai mici, inclusiv publicații locale sau de nișă, precum Gazeta de Maramureș, Banat TV și Pitești24.ro.
Soluții pentru mai multă transparență
Deși existența Regulamentului (UE) 2024/900 reprezintă un pas înainte, implementarea sa lasă încă loc de îmbunătățiri.
Organizația care a făcut analiza subliniază necesitatea unei platforme centralizate care să integreze toate notificările de transparență, astfel încât publicul să poată urmări cu ușurință traseul banilor publici destinați publicității politice.
Care este sursa fondurilor pentru publicitatea politică
Sursa fondurilor pentru publicitatea politică rămâne neclară în multe cazuri, iar experții atrag atenția asupra lipsei de transparență.
Potrivit analizei, numeroase notificări privind cheltuielile partidelor politice nu specifică dacă banii provin din surse publice sau private.
Un exemplu notabil este Mediafax, care nu oferă detalii despre tipul fondurilor.
Finanțarea publicității: bani publici în prim-plan
Datele analizate arată că majoritatea cheltuielilor pentru publicitate sunt acoperite din subvențiile primite de la bugetul de stat.
Dintr-un total de 19 contracte în valoare de 11 milioane de lei, aproape 75% din fondurile utilizate provin din subvenții.
Alte 17 contracte, însumând 1,9 milioane de lei, sunt descrise vag ca fiind finanțate din „fonduri proprii ale formațiunii politice (subvenții de la bugetul de stat și/sau cotizații/contribuții)”, ceea ce sugerează că banii sunt tot din subvenții.
Potrivit Expert Forum, concluzia generală este clară: publicitatea politică este în mare parte finanțată din bani publici, nu din surse private.
Tehnici de targetare rareori declarate
Un alt aspect controversat este utilizarea tehnicilor de targetare și prelucrare a datelor personale.
În 43 din cele 52 de notificări analizate, partidele nu au menționat utilizarea unor astfel de metode.
În alte opt cazuri, acest detaliu lipsește complet din notificări, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea reglementărilor în vigoare.
Partidul care publică date despre cheltuieli
În privința transparenței, AUR se detașează, fiind singurul partid cu o secțiune dedicată pe site-ul său ce include notificări și pentru anul 2026.
PNL și POT oferă acces la notificări din 2025, legate de alegerile parțiale.
USR pune la dispoziție contractele referitoare la subvenții pe platforma https://transparentasg.usr.ro/, unde, pentru primele șapte luni din 2026, s-au înregistrat cheltuieli de 664.000 de lei, dintre care 189.000 de lei au fost contractați cu METAVERS DIGITAL S.R.L., iar 50.000 de lei cu N.RO AGENȚIA DE ȘTIRI SRL (News.ro).
Contracte atipice și probleme de acces la date
În timp ce majoritatea contractelor sunt lunare sau anuale, AUR a încheiat două înțelegeri cu durate neobișnuit de lungi: un contract cu M Serv Solutions SRL din Bacău, valabil din februarie 2026 până în februarie 2033, și altul cu Gazeta de Maramureș, în derulare din iulie 2025 până în iulie 2028.
Sumele implicate în aceste cazuri sunt relativ mici, dar durata de șapte ani ridică semne de întrebare.
Problemele de transparență sunt accentuate de dificultatea accesării notificărilor. Expert Forum a semnalat că pe site-ul gandul.ro, notificările mai vechi sunt suprascrise cu cele noi, ceea ce contravine regulamentului care impune păstrarea acestora timp de șapte ani.
Un caz aparte a fost identificat pe site-ul sdtv.ro, unde o notificare publicată pe 19 august 2026 pentru o campanie PSD de 85.000 de euro plus TVA, semnalată public de deputatul Bogdan Ivan, a fost ulterior modificată, iar link-ul inițial a dispărut.
În general, accesul la notificări rămâne complicat. În unele cazuri, editorii oferă o secțiune dedicată pe site-urile lor, dar utilizatorii întâmpină dificultăți în a lega notificările de postările sponsorizate. Alteori, link-urile sunt ascunse la finalul articolelor, îngreunând și mai mult procesul de identificare a informațiilor financiare relevante.
