Bărbat achitat definitiv după ce a filmat trei femei în toaleta unei clinici medicale din București. Judecători: dreptul la viață privată nu e protejat în WC-uri publice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un bărbat care a filmat pe ascuns trei femei în timp ce foloseau o toaletă a unei clinici medicale din România a fost exonerat definitiv de răspunderea penală, pe motiv că încăperea respectivă nu ține de domiciliu, ci este un spațiu public.
Cuprins:
- Femeile filmate pot continua demersul în civil
- Ar fi fost condamnat oriunde altundeva în UE
- Violarea vieții private în legislațiile europene
- Violarea vieții private în legislația din România
- Cum vede Parchetul infracțiunea de violare a vieții private
- CCR în 2017: Nu există viață privată în încăperile publice
- Cum a dezlegat Înalta Curte chestiunea de drept în 2024
- Ce au solicitat victimele în fața judecătorilor și ce au obținut
- Acuzațiile procurorilor și cele două hotărâri de achitare
- Reținut pentru 24 de ore
Femeile filmate pot continua demersul în civil
La hotărârea de achitare au contribuit legislația incompletă care incriminează violarea vieții private și hotărârile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți, care au interpretat chestiunea în litera legii, nu în spiritul ei.
Curtea de Apel București și Judecătoria Sectorului 2 l-au achitat pe inculpatul judecat pentru violarea vieții private, iar cele trei femei filmate în timp ce foloseau toaleta clinicii medicale private din Capitală au fost trimise să își caute dreptatea în civil.
Libertatea a consultat motivarea deciziei 1297/2024 a Curții de Apel București pentru a vedea care au fost argumentele judecătorilor pentru a-l scăpa pe inculpat de pedeapsa închisorii.
În esență, legislația din România protejează viața privată strict în limitele locuinței, nu și spațiile publice.
Ar fi fost condamnat oriunde altundeva în UE
Procesul i-a făcut pe judecători să analizeze prevederile legislației, dar și deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți, iar concluzia e că dreptul la viață privată nu e protejat în toaletele publice.
Pe data de 17 ianuarie 2023, bărbatul a ascuns camere video în odorizante, pe care le-a plasat în interiorul toaletei din clinica medicală.
Potrivit legislației din orice alt stat membru al UE, inculpatul ar fi fost condamnat pentru violarea vieții private, infracțiune care este definită în mod exact și complet.
În România însă, această infracțiune este reglementată restrâns, doar în legătură cu locuința victimei și spațiile care țin de aceasta. Codul Penal din 2009 nu protejează în niciun fel viața privată în spațiile folosite de alte persoane, precum toaletele, vestiarele sălilor de sport sau cabinele de probă din magazine.
Violarea vieții private în legislațiile europene
În decizia 1297/2024, Curtea de Apel București trece în revistă reglementările legale ale altor state ale Uniunii Europene cu privire la infracțiunea de violare a vieții private:
- În Codul penal francez, violarea vieții private este incriminată ca fiind „realizarea, înregistrarea sau transmiterea, fără consimțământul acesteia, a imaginii unei persoane care se află într-un loc privat”.
- În Codul penal portughez, violarea vieții private este incriminată în următoarea variantă: „Cel care, fără a avea permisiunea şi cu intenţia de a invada viaţa privată a oamenilor, şi anume intimitatea vieţii sexuale şi de familie: a) interceptează, înregistrează, imprimă, utilizează, transmite sau răspândeşte o conversaţie, o comunicare telefonică, mesaje prin poştă electronică sau factura detaliată; b) captează, fotografiază, filmează, înregistrează sau difuzează imagini ale persoanelor, obiectelor sau spaţiilor intime; c) spionează sau ascultă pe ascuns persoane care se găsesc în loc privat; d) difuzează fapte referitoare la viaţa privată sau la boala gravă a unei persoane”.
- În Codul penal italian, violarea vieții private este incriminată în următoarea variantă: „Cel care, prin folosirea de instrumente de înregistrare vizuală sau sonoră îşi procură pe nedrept ştiri sau imagini ce ţin de viaţa privată ce se desfăşoară în locurile indicate la art. 614 (în «locuinţa altuia sau într-un alt loc care este o locuinţă privată sau în dependinţele acestora» - nota instanței)”.
- În Codul penal finlandez, violarea vieții private este incriminată în următoarea variantă: „Cel care supraveghează în mod ilegal sau monitorizează cu un dispozitiv tehnic (1) o persoană aflată în spaţii locative, într-o toaletă, o cabină de probă sau un alt loc similar, sau (2) o persoană aflată într-o clădire, apartament sau curte împrejmuită care este închisă pentru public, aşa cum este menţionat în secţiunea 3 (într-un oficiu public, în spaţii comerciale, în birouri…) în cazul în care aceasta încalcă intimitatea persoanei”.
Violarea vieții private în legislația din România
Curtea de Apel București a reținut că infracțiunea de violare a vieții private a fost pentru prima dată incriminată în legislația penală prin Codul penal din 2009, neavând corespondent în vechiul Cod penal din 1968.
Potrivit art. 226, alin. (1) Cod penal, atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseşte cu închisoare de la o lună la șase luni sau cu amendă.
Potrivit art. 226, alin. (5) C.pen., plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârşirii faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Atât instanța de fond, cât și cea de apel l-au exonarat de răspunderea penală pe inculpatul judecat pentru următoarele considerente:
- „Pentru a fi îndeplinite condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de violarea vieții private în varianta prev. de art. 226, alin. (1) C.pen., este nevoie, printre altele, ca fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio să aibă loc în legătură cu o persoană aflată într-unul dintre spațiile strict și limitativ prevăzute de norma de incriminare, respectiv într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta, adică într-un spaţiu ce se regăseşte în noţiunea de domiciliu din punct de vedere penal
- Instanța a reținut că, în pofida faptului că era deplin conștient de modalitatea de reglementare a infracțiunii în legislațiile penale ale altor state, legiuitorul, în mod deliberat, a restrâns sfera de protecție a vieții private la cea «materializată» într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta.
- Spre deosebire de alte state la a căror legislații am făcut referire, legiuitorul penal din 2009 nu a utilizat sintagma loc privat/spațiu intim, sediu profesional, enumerări neexhaustive sau clauze de analogie, ci a apelat la o formă de incriminare asemănătoare violării de domiciliu”, rețin judecătorii în Hotărârea 1297/2024.
Cum vede Parchetul infracțiunea de violare a vieții private
Procurorii au susținut că la interpretarea domeniului de aplicare al infracțiunii este necesar să fie avută în vedere rațiunea incriminării:
- „Parchetul a menţionat că pentru o analiză temeinică a potențialului art. 226 din Codul penal de a împrumuta mantaua de ilicit penal unei anumite fapte este necesar să se pornească de la obiectul juridic protejat prin norma de incriminare.
- Cu privire la interpretarea sistematică a noțiunilor realizată în prezenta cauză de către instanţă, a constatat Parchetul că în definirea acestora s-a manifestat tentația de a împrumuta semnificația ce li s-a atribuit cu ocazia analizei violării de domiciliu prevăzută de art. 224 din Codul penal. Cum rațiunea incriminării este diferită în cazul celor două infracțiuni, domeniul de incidență al acestora nu poate fi decât diferit.
- În cazul infracțiunii de violare de domiciliu, subiect pasiv este persoana care folosește cu titlu de domiciliu spațiul respectiv, astfel încât în mod firesc infracțiunea de violare de domiciliu este indisolubil legată de noțiunea de domiciliu.
- În aceste condiții, în doctrină, enumerarea folosită de legiuitor «locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea» a fost definită tocmai prin raportare la noțiunea abstractă de «domiciliu» întrucât aceasta este de esența infracțiunii.
- Alta fiind situația în cazul infracțiunii de violarea vieții private, infracțiune care este indisolubil legată de noțiunea de viață privată, astfel încât enumerarea folosită de legiuitor «locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta» trebuie definită prin raportare la noțiunea de «viață privată» semnificând, deci, un spațiu privat.
- Astfel, cum o parte a doctrinei a interpretat (Protecția penală a vieții private - autor Radu Slavoiu, p. 115), numai «locuința» are același înțeles în cazul ambelor infracțiuni.
- În schimb, «încăperea» și «dependința» trebuie să primească o accepțiune autonomă, parțial diferită a celor două incriminări.
- Prin violarea de domiciliu, legiuitorul a înțeles să sancționeze încălcarea libertății persoanei sub aspectul vieții sale domestice.
- În schimb, prin incriminarea faptelor de violare a vieții private s-a urmărit protecția intimității.
- Or, intimitatea individului nu se manifestă exclusiv în spațiul său domestic, ci «în alte locuri în care oricine se așteaptă, în mod rezonabil, să nu fie văzut de alții» (de exemplu toaleta dintr-o instituție).
- Incriminând violarea vieții private, noul Cod penal nu a intenționat să lase nesancționată penal, spre exemplu, filmarea unei persoane aflată într-o toaletă publică, deși limitându-ne la definițiile folosite în cazul violării de domiciliu un asemenea loc nu ar constitui nici locuință, nici încăpere și nici dependință ținând de acestea.
- Încăperea desemnează un spațiu închis din toate părțile. Noțiunea nu se rezumă doar la părțile din construcții care sunt destinate și sunt folosite efectiv spre a locui (ca în cazul violării de domiciliu), ci vizează orice spațiu închis în care individul își poate exprima intimitatea.
- Așadar, este indiferent dacă respectiva încăpere este destinată sau nu spre a fi locuită și, cu atât mai puțin, dacă este efectiv locuită sau nu de cineva”, se arată în documentul citat.
CCR în 2017: Nu există viață privată în încăperile publice
În considerentele Deciziei nr. 33/2017 judecătorii CCR „au lămurit” conceptele de locuință, încăpere sau dependință în acord cu viziunea legiuitorului la momentul reglementării infracțiunii de violare a vieții private, adică în 2009:
- „Atingerea adusă vieții private poate fi realizată prin acțiuni alternative exhaustive (fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio) a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private.
- Pentru existența infracțiunii, este necesar ca oricare dintre acțiunile prevăzute în textul de incriminare să fie săvârșite, fără drept, într-un domiciliu în sens penal.
- Această noțiune se identifică cu acel spațiu unde subiectul pasiv locuiește, fără să fie necesar să aibă în mod formal (legal) domiciliul în acel loc. Poate fi vorba de un spațiu ocupat temporar, inclusiv o cameră la hotel sau la cămin. Locuința este acel spațiu în care trăiește efectiv o persoană, chiar dacă este vorba de un loc destinat în mod obișnuit altui scop. Reprezintă locuință chiar și adăpostul temporar sau mobil.
- Încăpere înseamnă acel spațiu delimitat, destinat locuirii, cum ar fi camera de apartament dintr-un apartament locuit de mai multe persoane.
- Dependințele sunt prelungiri ale spațiului locuit, acele entități aflate în relație de dependență față de locuința propriu-zisă.
- Autorul excepției (de neconstituționalitate - n.r.) critică aceste dispoziții, întrucât nu asigură aceeași protecție dreptului fundamental și atunci când violarea vieții intime, familiale și private se realizează în spații extranee conceptului de locuință, încăpere sau dependință ținând de aceasta, respectiv în spații aparținând proprietății publice ori în care își desfășoară activitatea instituții sau autorități publice.
- Curtea constată că prin reglementarea contestată statul nu neagă dreptul persoanei la viață intimă, familială și privată, ci oferă o protecție sporită faptelor antisociale care aduc atingere acestui drept, atunci când se comit într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta.
- Împrejurarea că, în încăperile publice, dreptul fundamental de referință nu beneficiază de protecția legii penale, nu echivalează cu afectarea dreptului la viață privată, deoarece, ceea ce prevalează în protejarea drepturilor constă în adoptarea de către stat a unor măsuri legislative corespunzătoare. Or, în aceste situații, partea lezată are deschisă calea unei acțiuni civile în justiție”, se arată în documentul citat.
Cum a dezlegat Înalta Curte chestiunea de drept în 2024
De asemenea, chestiunea violării vieții private în alte spații decât în locuința victimei s-a aflat pe masa Înaltei Curți, sesizarea fiind făcută chiar în dosarul penal al amintit în acest articol (3288/300/2023).
Completul pentru dezlegarea unor noțiuni de drept a analizat, în ședința din 22 aprilie 2024, dacă noţiunile de locuinţă, încăpere sau dependinţă la care face referire norma care incriminează violarea vieții private sunt mai extinse decât cea de domiciliu.
Mai exact, judecătorii au dezbătut dacă noțiunile de locuință, încăpere sau dependință s-ar putea referi şi acele spaţii care (chiar dacă nu pot fi calificate drept domiciliu), oferă o protecţie vieţii private a persoanei: de pildă, grupul sanitar al unei clinici sau la care au acces mai multe persoane, o cabină de probă dintr-un magazin, vestiarul unei săli de sport.
Înalta Curte s-a raportat însă tot la considerentele Deciziei 33/2017 a Curții Constituționale și, în plus, a reținut următoarele:
- „Se poate constata că interpretarea extensivă şi autonomă a noţiunii de încăpere din conţinutul incriminării violării vieţii private, propusă de o parte a doctrinei juridice şi regăsită în opiniile instanţelor, în sensul că prin încăpere trebuie înţeles orice spaţiu care poate fi delimitat pentru a putea asigura persoanei un grad minim de intimitate, omite faptul că acest sens nu este consacrat nici de legiuitor, dar nici în înţelesul obişnuit al termenului.
- Prin urmare, este evident că o asemenea interpretare este total lipsită de previzibilitate, deci ar fi contrară principiului legalităţii incriminării. (…)
- În concluzie, chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări prealabile se impune a fi dezlegată în sensul că noţiunile de locuinţă, încăpere sau dependinţă din conţinutul infracţiunii de violare a vieţii private (…) au acelaşi înţeles cu noţiunile de locuinţă, încăpere sau dependinţă din conţinutul infracţiunii de violare de domiciliu, fiind subsumate noţiunii de domiciliu în sensul legii penale”, se arată în Decizia 18/2024 a ÎCCJ.
Astfel, în decizia definitivă prin care a fost achitat inculpatul, judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că problema a fost tranșată prin hotărârile CCR și ÎCCJ, astfel că l-au exonerat de răspunderea penală.
Prin aceeași decizie, magistrații au respins pretențiile victimelor și le-au trimis să se adreseze instanțelor civile.
Ce au solicitat victimele în fața judecătorilor și ce au obținut
Cele trei femei filmate pe ascuns la clinică au cerut condamnarea acestuia la pedeapsa cu închisoarea și au solicitat daune morale de câte 100.000 de euro fiecare.
Iată ce au arătat apărătorii celor trei femei filmate în toaletă de inculpat:
- „Dacă ne-am raporta la argumentele hotărârii apelate, atâta timp cât o persoană fizică nu se află în interiorul domiciliului și dorește să își satisfacă nevoile fiziologice la toaleta de la locul de muncă sau într-un alt loc deținut de altcineva, intimitatea acesteia nu este protejată de lege.
- Or, este de natura absurdului susținând și încurajând o astfel de situație, pe care cu siguranță nici legiuitorul, prin incriminarea prev. la art. 226 Cod penal nu și-o dorește. Iar o astfel de motivare fiind cu adevărat periculoasă, lăsând în mâna hazardului și a imprevizibilului intimitatea vieții private în «încăperi» care nu s-ar încadra celor prev. de art. 224 Cod penal.
- Faptele ilicite ale inculpatului sunt de natură să aducă atingere integrității psihice a (victimei - n.r.), precum și să producă o stare de temere, nesiguranță, stânjenire, rușinare, anxietate pentru o perioadă lungă de timp care succede momentului comiterii infracțiunii.
- În mod realist, perioada de vindecare psihică și emoțională nefiind atinsă prea curând, posibil chiar niciodată.
- (Victima - n.r.) a suferit şi pierderea unei sarcini, în 6 săptămâni de la evoluție, în perioada acestui proces penal, respectiv la data de 10.06.2023, fiind de notorietate faptul că una din principalele cauze ale pierderii sarcinilor sunt factorii de stres la care viitoarea mamă este supusă.
- A mai solicitat apelanta-parte civilă să se rețină faptul că acest caz a fost unul mediatizat, având un ecou în întreaga comunitate, ceea ce este de natură să amplifice suferințele subsemnatei. De altfel, la nivelul comunității în care locuieşte fiind cunoscut faptul că aceasta a fost victima actelor de încălcare a intimității private comise de inculpat, la locul de muncă.
- Totodată, a apreciat apelanta-parte civilă ca fiindu-i greu să își găsească un loc de muncă, deoarece trebuie să reitereze motivele pentru care a fost nevoită să renunțe la fostul loc de muncă, precum și pentru faptul că, în prezent, oriunde ar merge, are senzația și teama că este filmată în timpul celor mai intime activități fiziologice”, se mai arată în documentul citat.
Acuzațiile procurorilor și cele două hotărâri de achitare
Prin rechizitoriul din 9 februarie 2023, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 l-au trimis în judecată pe inculpat pentru trei infracțiuni de violare a vieții private:
- „În fapt, la data de 17 ianuarie 2023, inculpatul Davidescu Radu George a montat două dispozitive electronice de înregistrare audio-video, disimulate în interiorul unor odorizante, pe care le-a plasat, fără drept, în cele două toalete aferente clinicii medicale (...), în scopul surprinderii de imagini cu persoanele ce au utilizat cele două toalete.
- La aceeași dată, după ce a montat cele două dispozitive electronice de înregistrare audio-video, (…) a înregistrat imaginile captate pe parcursul zilei în scopul surprinderii persoanelor ce au utilizat cele două toalete, aducând astfel atingere vieţii private a trei persoane vătămate”, se arată în rechizitoriu.
Reținut pentru 24 de ore
Prin ordonanţa din data de 20 ianuarie 2023, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al Sectorului 2 au dispus reţinerea inculpatului pe o perioadă de 24 ore.
Prin încheierea din 20 ianuarie 2023, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti a admis propunerea formulată de anchetatori şi a dispus luarea măsurii preventive a arestării preventive faţă de inculpatul menționat, pentru o perioadă de 30 zile.
Prin încheierea din data de 30 ianuarie 2023, Tribunalul Bucureşti a admis contestația inculpatului și a dispus luarea faţă de acesta a măsurii preventive a arestului la domiciliu pe o perioadă de 20 zile. Măsura preventivă a arestării la domiciliu a fost înlocuită cu măsura controlului judiciar la data de 24 martie 2023.
Pe data de 7 iunie 2023, Judecătoria Sectorului 1 l-a achitat pe inculpat prin Hotărârea 440/2023, soluție confirmată definitiv prin Hotărârea 1297/2024 a Curții de Apel București.
Foto ilustrativ: Shutterstock
Phlorin 16.11.2024, 15:21
Câte cazuri de toată jena în justiția românească. Eu aș fi întrebat judecătorii dacă îi pot filma în toaleta judecătoriei? Fiind spațiu public, nu văd nicio problemă. Problema va fi când alții vor face exact la fel. Dacă îmi fac salon de bronzare pot pune camere peste tot, în cabinele de probă tot așa.. legea cere să se afișeze că sunt camere, dar dacă faci pe ascuns și ești prins, te scapă ăștia de se numesc judecători care nu au auzit de spiritul legii, dar știu atât de bine litera.. un fel de alfabeți nefuncționali, înțeleg ei ceva, dar nu prea.
NicolaeS 16.11.2024, 15:30
Daca tot l-au achitat, acesta ar trebui sa-si continue cariera de cameraman WC. Ar trebui sa intre in WC-ul judecatoriei si sa-i filmeze pe judecatori stand pe " tron". Oare la fel ar reactiona judecatorii, sau poate l-ar incuraja.
DoarDiviziaB 16.11.2024, 15:38
Justiția din România este incredibila. Toaleta nu este loc public precum strada.
ceglumabuna 16.11.2024, 15:42
fals .. in uk majoritatea depozitelor au camera in wc-uri ..
DanielDand 16.11.2024, 16:11
Adica femeile alea putea sa faca orice acolo respectivul putea pune camera da luat vederi le filma si pe urma posta pe net !! si asta inseamna ca asta este un nimic Dar daca ai filma pa Judecatori cineva si posta filmuletele cu ie pa internet atunci cum era ?