Un bărbat a văzut cum îi dispar 350.000 de euro din cont, când a vrut să-i cumpere o trusă de scule băiatului, online

Cum i-au dispărut bărbatului instant banii din cont

Frederick, un om de afaceri experimentat, a devenit victima unui atac de phishing în iunie. Încercând să cumpere o cutie de scule pentru fiul său de pe un site online, a interacționat cu o persoană pe care o cunoștea vag.

Bărbatul, deși conștient de riscurile pe care le poate întâlni atunci când face cumpărături de la vânzătorii neautorizați, a luat legătura cu persoana și a încercat să achiziționeze trusa de scule.

„Am fost întotdeauna precaut online. Am raportat multe e-mailuri suspecte către Safe On Web sau banca mea”, a declarat Frederik pentru portalul belgian de știri GVA.

Cu toate acestea, bărbatul a căzut în capcana unui link fraudulos care părea să fie de la Payconiq. În momentul în care a accesat linkul, bărbatul a avut parte de o surpriză total neplăcută.

Bărbatul a pierdut 350.000 de euro într-o singură clipă

Belgianul a accesat linkul, fără să știe că era vorba de o înșelătorie și s-a trezit într-o clipă cu toți banii din cont dispăruți. Bărbatul a văzut cum economiile sale au fost furate în doar câteva secunde.

„Totul era la zero. Absolut totul dispăruse”, a spus bărbatul, pentru sursa citată mai sus. Acesta a mărturisit că hoții nu s-au rezumat doar la contul personal, ci au luat și bani din conturile de afaceri, în total 350.000 de euro.

Unde au ajuns banii furați din conturile belgianului

Bărbatul mărturisește că în doar câteva secunde a văzut cum sumele sunt transferate în conturi din diferite țări străine, unele chiar europene.

„Am văzut transferuri de la câteva sute de euro până la 20.000 de euro. Către conturi din Germania, Olanda și chiar Cipru”, a mai spus bărbatul, pentru sursa citată mai sus.

Cum a reacționat banca la care fuseseră deschise conturile

Banca implicată a considerat cazul lui Frederik drept „neglijență gravă” și o „tranzacție autorizată”. Cu toate acestea, legea nu definește clar „neglijența gravă” sau diferența dintre tranzacțiile autorizate și neautorizate.

„Fiecare caz este diferit. Dar când mediem și formulăm recomandări, folosim următoarea logică: dacă datele victimei au fost interceptate de hoț și acesta inițiază tranzacția, considerăm victima îndreptățită.

Odată ce victima furnizează personal un cod la telefon sau îl introduce în Itsme sau într-o aplicație bancară, este de obicei considerată o tranzacție autorizată”, a explicat unul dintre reprezentanții băncii olandeze.

Potrivit portalului belgian de știri, banca ar fi dat dreptate victimelor de phishing în doar 30% din plângerile eligibile în 2024. „Și în aceste cazuri, banca a urmat recomandarea noastră în doar 37% din situații”, a mai adăugat reprezentantul băncii.

Statistici îngrijorătoare privind înșelătoriile din mediul online

Isabelle Marchand, purtător de cuvânt al Febelfin, Federația Sectorului Financiar belgian, a declarat: „În total, escrocii au reușit să obțină 49 de milioane anul trecut. Băncile interceptează 75% din aceste tranzacții frauduloase. Fără detectarea fraudelor, suma ar fi de patru ori mai mare”.

Jean-Philippe Gakwaya, director al platformei legal-tech Boomerang.legal, care oferă asistență victimelor phishing-ului, atrage atenția asupra unei probleme în sectorul bancar belgian.

„Există într-adevăr o problemă cu băncile belgiene. Banca Națională monitorizează performanța băncilor în ceea ce privește detectarea. Ce se constată? În 2016, în medie, 50% din tranzacțiile frauduloase puteau fi oprite la timp. De-a lungul anilor, această medie a crescut constant, dar din 2020 a rămas blocată la 75%.

Țara noastră este lider european în phishing, conform unui raport al Global Anti-Scam Alliance. Nicăieri în UE nu ai mai multe șanse să suferi daune reale din cauza phishing-ului decât la noi”, a explicat el, pentru sursa citată mai sus.

Măsurile implementate în Belgia, împotriva phishingului

Lupta împotriva phishingului este o prioritate în acordul guvernamental belgian. „Guvernul se asigură că băncile își asumă responsabilitatea socială în lupta împotriva phishingului și a altor forme de fraudă bancară online, ajungând rapid la un cadru de reglementare european”, se menționează într-un acord al Executivului.

„Se pregătește o legislație UE care ar trebui să definească mai bine neglijența gravă. S-a ajuns la un acord săptămâna trecută, dar acum trebuie transpus într-un cadru legislativ. Acest lucru este prevăzut abia pentru 2027”, după cum a declarat un purtător de cuvânt al Protecției Consumatorului din Belgia.

Ce este și cum funcționează phishingul

Phishingul este un tip de atac cibernetic de inginerie socială prin care infractorii încearcă să obțină informații sensibile, precum parole, date de carduri bancare sau alte date personale, pretinzând că reprezintă entități de încredere.

Atacatorii trimit mesaje false prin e-mail, SMS, apeluri telefonice sau rețele sociale, mimând bănci, instituții oficiale sau companii cunoscute, pentru a induce victima să dea clic pe linkuri malițioase sau să divulge date. Aceste linkuri duc adesea la site-uri false care imită pagini legitime, unde utilizatorul introduce datele solicitate.

Cele mai comune tipuri de phishing sunt: Email phishing: E-mailuri frauduloase cu linkuri către site-uri false.​ Smishing: Mesaje SMS cu urgențe false, cerând acces la conturi.​ Vishing: Apeluri telefonice în care se pretind reprezentanți oficiali.

Specialiștii au întocmit inclusiv o listă de expresii care indică phishing-ul și mesaje pe care infractorii le-ar putea folosi pentru a obține informații sensibile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE