Controversa stârnită după transplantul inovator cu inimă de porc: bărbatul salvat a înjunghiat în trecut un om
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
David Bennett, pacientul care a primit o inimă de la un porc modificat genetic, o premieră în istorie, realizată în Maryland, Statele Unite, săptămâna trecută, e în centrul unei uriașe controverse legată de etica „celei de-a doua șanse”, relatează The Washington Post, citat de Digi 24.
Știrea despre transplantul reușit a făcut înconjurul lumii și dă speranță unei soluții revoluționare pentru mii de bolnavi care așteaptă, uneori în zadar, un organ compatibil. Numai că povestea acestui pacient a luat o întorsătură neașteptată și ridică semne de întrebare în legătură cu etica „celei de-a doua șanse”.
Leslie Shumaker Downey se afla acasă și avea grijă de cei doi nepoți ai ei, luni, când a primit un mesaj pe telefon. Fiica ei îi trimisese un link către un articol despre un bărbat de 57 de ani cu o boală cardiacă în fază terminală. Cu trei zile mai devreme, la Centrul Medical al Universității din Maryland, acesta primise o inimă de porc modificat genetic. Primul transplant de acest fel din istorie a salvat viața bărbatului și oferă acum posibilitatea de a salva și alte persoane. Ce mare descoperire pentru știință, s-a gândit femeia, citind titlul.
Apoi, telefonul i-a zbârnâit din nou. „Maaamăăă”, i-a scris fiica. I-a spus să se uite la numele bărbatului, iar Leslie a înghețat. Bărbatul, prezentat ca un deschizător de drumuri pentru medicină, David Bennett Sr., era același care fusese condamnat în 1988 pentru că îl înjunghiase de șapte ori pe fratele ei mai mic, lăsându-l paralizat. Edward Shumaker și-a petrecut următorii 19 ani într-un scaun cu rotile, apoi, în 2005, a suferit un atac cerebral și doi ani mai târziu a murit, cu o săptămână înainte de a împlini 41 de ani.
„Ed a suferit. Ani și ani, familia mea s-a confruntat cu o traumă, în timp ce Bennett, după ce a ieșit din închisoare, și-a văzut mai departe de viață. Iar acum primește o a doua șansă, cu o inimă nouă. Cred că ar fi trebuit ca inima să ajungă la cineva care să merite asta!”, a comentat Leslie Shumaker Downey.
Fratele ei era un tânăr chipeș. Fusese coleg în liceu cu Bennett, iar motivul furiei acestuia a fost legat de gelozie: își văzuse soția râzând și bând cu el într-un bar. În urma atacului, Shumaker a pierdut patru litri de sânge și a avut leziuni la stomac, splină și alte organe.
Bennett a fost condamnat la 10 ani de închisoare, a executat șase ani din pedeapsă și a fost eliberat în 1994. Deși a fost condamnat și la plata unor daune considerabile, banii n-ar fi venit niciodată, susține Leslie Shumaker Downey.
Peste 106.000 de americani se află pe lista națională de așteptare pentru un transplant de organe, iar 17 persoane mor în fiecare zi fără să primească niciodată organul de care au nevoie. În fața unei astfel de realități, pentru unele familii poate părea de neconceput ca cei condamnați pentru infracțiuni violente să beneficieze de o procedură de salvare a vieții de care atât de mulți au nevoie cu disperare, scrie The Washington Post.
Însă majoritatea medicilor nu împărtășesc acest punct de vedere, adaugă cotidianul. Nu există legi sau reglementări care să interzică unei persoane cu antecedente penale să beneficieze de un transplant sau de o procedură experimentală precum cea suportată de Bennett.
„Principiul-cheie în medicină este de a trata orice bolnav, indiferent cine este”, explică Arthur Caplan, profesor de bioetică la Universitatea din New York. „Nu ne ocupăm noi de sortarea păcătoșilor de sfinți. Criminalitatea este o chestiune legală”, subliniază medicul.
Eticienii care reglementează domeniul medical susțin că sistemul de justiție penală impune deja pedepse cu închisoarea, despăgubiri sau alte sancțiuni celor condamnați pentru infracțiuni violente. Suspendarea serviciilor medicale nu face parte din aceste sancțiuni.
„Această diviziune între sistemul juridic și cel medical există dintr-un motiv întemeiat”, a declarat Scott Halpern, profesor de etică medicală la Universitatea din Pennsylvania. „Avem un sistem juridic conceput pentru a determina o reparație justă pentru infracțiuni și avem un sistem de asistență medicală care urmărește să ofere îngrijire fără a ține cont de caracterul personal sau de istoricul oamenilor”, subliniat el.
Oficialii Centrului Medical al Universității din Maryland au refuzat să spună dacă știau sau nu despre trecutul penal al lui Bennett, notează The Washington Post. Spitalul din Baltimore oferă „îngrijiri care salvează vieți fiecărui pacient care intră pe ușile sale, pe baza nevoilor sale medicale, nu a trecutului sau a împrejurărilor de viață”, a precizat instituția medicală.
„Acest pacient a venit la noi într-o situație disperată, iar o decizie privind eligibilitatea sa pentru transplant a fost luată exclusiv pe baza dosarului său medical”, a arătat spitalul într-un răspuns oferit presei.
„Aveam de ales fie moartea, fie acest transplant. Vreau să trăiesc. Ştiu că este destul de riscant, dar era ultima mea opţiune”, declara David Bennett cu o zi înaintea operaţiei. „Abia aştept să mă pot da jos din pat odată ce voi fi din nou bine”, a continuat bărbatul, care a petrecut ultimele luni ţintuit la pat şi conectat la un aparat care l-a ţinut în viaţă.
