Beatrice Keul, elvețianca născută la Cluj care susține că Donald Trump a vrut să o agreseze sexual, la New York: „Eram Heidi în Țara Prădătorilor. Primeau «carne proaspătă» tot timpul. Sper să nu sfârșesc ca Virginia Giuffre”

Atenție, informații care vă pot afecta emoțional!

Când ești candidată la Miss Elveția și Donald Trump sare pe tine

Beti s-a născut în România, la Cluj-Napoca, de unde a plecat „legal”, cu familia, în 1980. Stabilită la Berna, vorbește „puțin” limba română, dar înțelege „aproape tot”. Ea mărturisește că plecarea din comunism a marcat-o și s-a simțit întotdeauna „dezrădăcinată”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Fosta candidată la titlul de Miss Elveția a declarat că „înălțimea, am 1,85 de metri, și forța mea m-au ajutat să scap din mâinile lui Trump”. Acuzațiile sunt „false”, a transmis echipa de campanie a lui Trump.

Beti a ocupat locul al treilea la concursul Miss Elveția 1992. A participat apoi la Miss Europa, de la Istanbul, în același an, unde a ajuns în finală. Ea a primit apoi o invitație de la organizatorii concursului „Donald J Trump American Dream Pageant”, inclusiv o excursie, cu toate cheltuielile plătite, la New York și la Atlantic City.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Tânăra a fost încântată de perspectiva călătoriei: „Numele lui Trump, ca marcă, era uriaș la acea vreme. Am fost orbită. Nu știam că acolo e o junglă”.

Keul a zburat la Atlantic City pe 14 noiembrie 1993. După competiție, concurenții au fost duși la Hotelul Plaza din Manhattan, New York. Ea a relatat, ulterior, întâlnirea teribilă cu Donald Trump.

„Am fost la un prânz de presă, cu aproximativ 60 de invitați”, a explicat Keul. Jeffrey Epstein (1953-2019) a fost și el prezent. Cazul bancherului de investiții care implică exploatarea sexuală a minorilor a făcut furori în întreaga lume.

Ea l-a întâlnit pe Trump, pe atunci în vârstă de 47 de ani, în timp ce acesta vorbea cu celelalte concurente. Și-a amintit că el i-a pronunțat greșit numele ei, ca fiind „Cool” („tare”). Au făcut o fotografie împreună.

Am vorbit atât de mult, încât toată lumea se uita la noi. 10 minute, dacă nu 15. Nu-mi venea să cred că mă place atât de mult.

Voia o „întâlnire privată”

După prânz, un membru al personalului a abordat-o pentru a-i spune că Trump, care era proprietarul hotelului la acea vreme, dorea o „întâlnire privată”. „M-am gândit în sinea mea că o să fie o cafea și o prăjitură”, explica Beatrice. A fost dusă la etaj, într-o suită.

M-a sărutat pe buze și pe gât. A încercat să-mi ridice rochia. Noroc că am 1,85 de metri!!

„Când am intrat, a sărit peste mine. Nu eram pregătită. Am încercat să fac tot ce am putut să scap de el. M-a sărutat pe buze și pe gât. A încercat să-mi ridice rochia. Îmi prindea și atingea corpul oriunde putea. Sunt foarte înaltă, am 1,85 de metri Cred că înălțimea și forța mea m-au salvat”, a spus ea și a explicat că l-a făcut să se oprească, spunându-i „hai să vorbim mai întâi”.

Ea a fost de acord să se vadă din nou: „M-a întrebat dacă sunt supărată, i-am spus că nu. A trebuit să găsesc ceva diplomatic”. Îmi amintesc că mă ținea în brațe, mă săruta, apoi mi-a spus „Ne vedem mai târziu”.

Când ești cu oameni bolnavi trebuie să stai calm, pentru că, dacă nu ești calm, se poate întâmpla ceva foarte rău.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

„Siebenbürgen”, originile maghiare și „Trei culori cunosc pe lume”

„M-am născut în Siebenbürgen, mai precis la Cluj-Napoca. Mama mea, Esther, are origini maghiare din Transilvania. Am plecat legal în 1980, când aveam 9 ani”, rememorează Beti.

• „Siebenbürgen“ vine de la „șapte cetăți”: Sibiu/ Hermannstadt, Brașov/ Kronstadt, Mediaș/ Mediasch, Sighișoara/ Schäßburg, Sebeș/ Mühlbach, Cluj-Napoca/ Klausenburg, Bistrița/ Bistritz), care reprezentau unitățile administrative ale sașilor transilvăneni, din secolul al XII-lea până spre sfârșitul secolului al XIX-lea.

„În copilăria mea auzeam regulat numele dictatorului. Voilà, acesta era ritualul zilnic de dimineață la școală, tocmai mi-a venit în minte acum: Trei culori cunosc pe lume/ Amintind de-un brav popor…”, spune ea.

Avem aici un fel de mâncare asemănător cu sarmalele. Așa că fac „Capuns”, o specialitate din Graubunden. Dintre preparatele elvețiene, îmi place, cumva normal, Fondue – Beatrice Keul

„Hello, bună ziua, cum ești?

„Hello, bună ziua, cum ești? Eu sunt Beatrice. M-am gândit să te primesc cu câteva cuvinte în românește, dacă nu te deranjează”, așa începe discuția de azi cu Beatrice.

Libertatea: Beti, ce nu ai spus niciodată despre episodul cu Donald Trump?
Beatrice Keul: Nu vreau să mă îmbolnăvesc din nou, să nu pot face tot ce plănuiesc pentru astăzi… Când vorbesc despre acel episod sunt distrusă pentru întreaga zi… E atât de greu.

– Te întreb altfel: ce ai spune dacă l-ai înfrunta acum pe Donald Trump?
– Să-l înfrunt? Asta ar fi interesant! Nu am nimic să-i spun. Este un mincinos. E un trișor. Pe astfel de oameni trebuie să-i ignori.

„Ar face asta ca să mă omoare!”

– Dacă te-ar invita mâine la Casa Albă, ai merge?
– Da, siiiigur (ironică)! Ar face asta ca să mă omoare. Îți poți imagina? Nu, cu siguranță nu aș face un pas în Casa Albă, atât timp cât el este președinte. Cu viitorul președinte, poate, dar nu cu el, niciodată!

– După ce ai făcut declarațiile, ai fost contactată în vreun fel?
– După articolul din Daily Mail, am fost contactată și am primit o mulțime de amenințări. Nu s-a oprit niciodată. Am fost contactată și atacată nu doar de el, ci și de Elon Musk. Și el, și Mark Zuckerberg mi-au închis conturile de pe rețelele sociale…

„În anii ’90, femeile aveau o singură posibilitate, să tacă și să sufere”

– De ce nu ai spus nimic atât de mult timp?
– Știi, în anii 90, femeile aveau o singură posibilitate, să tacă și să sufere în tăcere. Și, prin urmare, acele zile nu pot fi comparate cu cele de astăzi, unde avem o anumită libertate de exprimare și, mai ales, publicul ascultă…

– De ce nu l-ai acuzat legal?
– Eram într-o țară străină și, prin urmare, și pentru că m-a amenințat, mi-a fost imposibil să fac ceva legal împotriva lui. Și el era foarte puternic și la acea vreme, nu uita asta. Eu îmi doream un singur lucru, să-mi recuperez pașaportul, să iau primul zbor spre casă și să plec din New York. Asta era tot ce-mi doream!

– Ai face la fel și azi? Adică ai merge iar la New York?
– Cu mintea mea mea de astăzi, nu, nu, nu! Fetele tinere nu trebuie să mai intre în această ambuscadă, cu acești „prădători”. Nu, nu, cu siguranță nu. Știind ce știu astăzi, nu, cu siguranță nu m-aș mai duce cu capul înainte…

„Plătit de el, finanțat de el, și-a lăsat prietenii prădători să vină”

– Chiar nu știai nimic despre ce ar putea fi la New York?
– Când am mers prima dată la New York, habar n-aveam. Eram ca „Heidi în Țara Prădătorilor”, știi. Și a fost o surpriză și o dezamăgire uriașe în același timp, pentru că aveam o imagine grozavă despre America. Aveam o imagine grozavă despre Donald Trump pentru că asta ne spunea presa din Europa la vremea respectivă.

Și, prin urmare, nu am avut niciun moment de îndoială sau nu am văzut niciun semnal care să mă îngrijoreze sau să mă împiedice să merg. Și habar n-aveam ce se întâmplă la un eveniment de frumusețe. Plătit de Donald Trump, finanțat de el, și-a lăsat prietenii „prădători” să vină.

Erau acolo Epstein și un alt prieten de-ai lui, care era, de asemenea, foarte cunoscut la vremea respectivă. Așadar, au fost trei „prădători” la un eveniment de frumusețe. Deci asta am descoperit când am fost acolo. Nu s-a menționat în nicio documentație sau în invitație că vom ateriza pe tărâmul „prădătorilor”! Dar asta era metoda.

Era o metodă minuțioasă pe care o implementau peste tot cu „regine ale frumuseții”, cu agenții de modele, și primeau „carne proaspătă” de peste tot și tot timpul.

Când am fost acolo la acest concurs de frumusețe, au fost organizate alte două evenimente o săptămână mai târziu, în Mar-a-Lago și un alt eveniment la care nu am ajuns.

Aproximativ 150 de femei erau potențiale victime. Și asta a fost doar în două săptămâni. Deci, atunci puteți calcula ce se întâmpla acolo într-o lună, într-un an, în 10 ani și mai mult. Puteți face calculele!

„Dacă nu taci, ți se vor întâmpla lucruri rele”

– Nu ți s-a propus să taci, să nu vorbești?
– Hm… A fost o propunere din partea lui. „Don” a promis că va avea grijă de mine dacă tac. „Dacă vorbești, ți se vor întâmpla lucruri rele”, a spus el.

Și, de aceea, când a aflat că vreau să merg mai departe cu studiile, mi-a oferit o bursă la Universitatea din New York. La vremea aceea, pentru toți era valabil era visul american. Însă, până la urmă, Elveția este adevăratul vis. Și am reușit să ajung aici. Sunt foarte fericită de asta. Sunt foarte mândră de asta. Și de aceea, nu aș schimba nimic.

Pur și simplu nu eram făcută pentru jungla din New York.

Și da, mi-a promis multe alte lucruri, iar lista este lungă, dar condiția sine qua non era să tac, altfel mi se vor întâmpla lucruri rele. Deci era în mod clar o amenințare.

El era „domnul New York” la vremea aceea și foarte puternic și, prin urmare, nu mai aveam decât o singură opțiune, să tac și să sufăr în tăcere.

Elveția este cea mai bună țară de pe această planetă. Valori reale, educație extraordinară și uimitoare și oportunități de carieră. Iar mama m-a crescut spunând mereu: „Munca și perseverența generează succes”.

„Criminalul mic” și „criminalul mare”

– Cum l-ai descrie azi pe Trump, care avea, pe atunci, 47 de ani, în 5 cuvinte?
– Când l-am întâlnit, era fermecător, gentleman și știa cum să se „joace” cu femeile pentru a le atrage în jocul lui. Evident, mi-a întins o capcană. Aș spune că știu totul despre el și astăzi. Ei bine, era deja un „criminal” pe atunci și astăzi este un „criminal” la o scară mai mare…

– Explică-mi mai în detaliu întâlnirea cu Jeffrey Epstein și conexiunea cu prințul Andrew. Cum ți-a propus să mergi la Mar-a-Lago?
– Jeffrey Epstein era și el acolo, în New York. Și când a venit la mine, s-a prezentat ca fiind Jeffrey, cel mai bun prieten al lui „Don”. Și foarte repede, m-a vrut și mi-a oferit să vin cu el la Mar-a-Lago, la „petreceri grozave”: „Le organizează cu Don și lui Don îi plac foarte mult”.

Când a văzut că nu sunt foarte entuziasmată de Mar-a-Lago, a început să sugereze că are prieteni miliardari și că eu aș avea „calibrul” pentru „liga aceea”. A spus că el cunoaște și familia regală. Și am spus: „oh, chiar așa?” Și el a vorbit despre prințul Andrew, printre alții.

Și prințul Andrew avea o reputație foarte proastă la vremea respectivă, așa că am zis „Doamne, te rog, nu!”.

„Cred că a funcționat cu alte fete pentru 200 de dolari, dar cu mine, nu!”

– Ce a urmat?
– Epstein a continuat: „Știi, va avea grijă de tine. Nu trebuie să-mi fac griji pentru nimic”. Dar nici măcar o secundă nu mi-a spus ce vrea de la mine pentru toate astea. „Eu plătesc pentru zboruri, pentru cazare, pentru orice, pur și simplu vino și alătură-te nouă”. Fie că era în Mar-a-Lago cu prietenii lui miliardari sau cu prințul Andrew, el facilita o întâlnire și blufa.

Cărțile lui nu funcționau, așa că aproape s-a enervat și mă întrebam când va pune un milion pe masă doar ca să se asigure că mă convinge și că voi veni la Mar-a-Lago.

A fost foarte ciudat pentru mine. Eram acolo pentru un concurs de frumusețe și voia să mă ducă în altă parte. Atât de ciudat, foarte bizar și, prin urmare, nu puteam avea încredere în el.

A încercat totul, dar nu m-a convins. Și aproape s-a enervat. Era foarte-foarte sigur pe el și cred că a funcționat cu alte fete pentru 200 de dolari, dar cu mine, nu!

A spus că am calibrul pentru această Ligă. Deci, cu alte cuvinte, aș fi perfectă pentru prietenii lui miliardari, pentru prințul și prietenii lui din familie regală.

„Să nu sfârșesc ca Virginia Giuffre”

– Ce părere ai despre memoriile postume ale Virginiei Giuffre?
– Virginia Giuffre a jucat un rol foarte important în viața mea, deoarece amenințările uriașe au început când a murit. Au ales această zi simbolică în care a murit pentru a pune și mai multă presiune asupra mea: „Știm unde ești și te vom prinde!”.

Trebuie să spun sincer că uneori mi-e frică de un destin identic și sufăr mult când este menționat numele Virginiei. Suferință pentru ea, amenințări care au devenit extrem de grave și această carte a mea, care urmează să apară. Deci este un amestec oribil. Mă rog să nu sfârșesc ca ea.

Donald Trump a agresat femei timp de peste trei decenii. Este ceva ce l-a urmărit mereu. Nu s-a oprit niciodată.

– Ești în legătură și cu alte victime ale abuzurilor?
– Da, sunt multe alte victime. Unele au ieșit în față. Unele nu vor să iasă pentru că le este frică. Sunt, de asemenea, victime ale lui Jeffrey Epstein și Donald Trump care mă contactează și pe care le ajut, publicul nu le cunoaște încă. Sunt mult mai multe victime, mult mai multe.

În grupul femeilor împotriva lui Trump suntem 28. Și toate au o poveste diferită. Și datează din anii 70. Deci acesta este un tipar. Donald Trump a agresat femei timp de peste trei decenii. Este ceva ce l-a urmărit mereu. Nu s-a oprit niciodată.

Și fiecare femeie are o altă poveste. Unele au semnat acorduri de confidențialitate, altele nu. Dar odată cu ferestrele legale care vin, vor fi multe dintre victimele lui Epstein și victimele lui Trump care vor putea să se îndrepte împotriva abuzatorilor lor. Multe surprize vor apărea în următoarele săptămâni și luni.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

– Donald Trump viza Premiul Nobel pentru Pace?
– Mă faci să râd. Haide, glumești? Premiul Nobel? Nu, te rog, te rog…

Nu am primit niciodată un loc de muncă pentru că aveam ochi albaștri frumoși. Și frumusețea este relativă.

– Cât de mult te-a ajutat frumusețea în viață?
– Știi, frumusețea este relativă. Când eram tânără, nu m-am simțit niciodată frumoasă. Și acesta nu a fost niciodată un criteriu pentru mine. Pentru mine, era important să obțin diplome, să am un loc de muncă grozav, pe care îl aveam la bancă. Și eram o persoană mai realistă și nu prea pasionată de frumusețe. De-a dreptul superficială, știi.

Dar aș minți dacă aș spune că nu m-a ajutat. Desigur, m-a ajutat să deschid uși, dar apoi a trebuit să fac treabă după aceea.

Nu am primit niciodată un loc de muncă pentru că aveam ochi albaștri frumoși. Niciodată, niciodată, niciodată nu m-am considerat frumoasă. Absolut deloc. Dimpotrivă, nu m-am găsit perfectă și acesta este și motivul pentru care modellingul pentru mine era un hobby și nu ceva ce voiam să fac în viață.

– Cât a durat cariera ta de model?
– Modellingul a fost doar un hobby, part-time. Apoi am avut ocazia să lucrez într-o bancă. Am făcut multe prezentări, am avut contracte, dar nu era lumea mea. Am fost mai interesată de limbi străine, matematică și algoritmi, Finanțe, într-un cuvânt. Am studiat Marketing, Finanțe și Economie și așa am ajuns în domeniul bancar.

– Te-ai recăsătorit și ai un băiat…
– Da, iar fiul meu este și el în domeniul bancar, a terminat facultatea.

„Dacă am luat bani? Ceea ce contează este adevărul și povestea”

– Nu pot să nu te întreb dacă ai primit bani pentru a face declarațiile în presa britanică? De la mine sigur nu ai primit nimic…
– Am decis să-mi public povestea și, prin urmare, ceea ce contează este adevărul și povestea, precum și faptul că jurnalistul și-a luat în serios totul și a făcut toate verificările necesare. A făcut toate investigațiile și m-a verificat. Aveam documente, aveam fotografii, aveam un dosar masiv, iar cel mai important lucru în ceea ce privește presa britanică este că este foarte curajoasă și sunt foarte recunoscătoare pentru ajutorul și sprijinul acordat.

Când vă gândiți la acest articol din Daily Mail, când a apărut, a generat peste 50 de milioane de vizualizări în cel mai scurt timp. Și apoi a continuat cu The Sun – care a adus și povestea cu prințul Andrew, iar 13 zile mai târziu, prințul Andrew a renunțat la titlul său de duce de York -, iar apoi New York Times.

Sunt momente-cheie în povestea mea și fiecare articol a avut întotdeauna un impact uriaș.

După Daily Beast, adevărata saga Epstein a fost lansată și nu mă tem să spun că eu sunt cea care a început adevărata saga Epstein, pentru că totul a explodat odată cu înregistrările audio.

Dar, bineînțeles, când am deschis cutia Pandorei, mă gândeam doar la povestea mea și la a scoate adevărul la iveală. Și apoi ramificațiile internaționale au fost uriașe și sunt încă uriașe și astăzi…

– Care este stadiul memoriilor tale?
– Pregătiți-vă! Pentru că vor aduce multe, multe surprize. Și ceea ce a apărut în Daily Mail este doar o fracțiune din ceea ce va fi în memorii. Va merita să le citiți!

„Sper să revin la origini, în România”

– Vine vara, pleci în vreo vacanță?
– Îmi place să merg la munte, în munții noștri elvețieni. Am iubit Dubaiul, dar pentru moment, Dubaiul este… în așteptare. Din păcate. Și, bineînțeles, îmi plac Franța și Italia.

– România?
– Sper să ajung, dar am nevoie de timp. Nu am revenit niciodată de când am plecat, visez să mă întorc la rădăcini, să descopăr școala la care am mers, să încerc să găsesc casa noastră, poate rude îndepărtate. Unii sunt decedați, alții sunt în străinătate, nu mai locuiesc în România.

România este pe lista mea și sper să pot găsi timp și să planific. Ar fi prima dată când m-aș întoarce și ar însemna mult pentru mine.

– Ce spune AI dacă o întrebi despre Beatrice Keul?
– Aceasta este o întrebare amuzantă, ce spune AI despre mine? Prietenii mei mi-au trimis odată un CV și, de fapt, AI nu este altceva decât o mașinărie, alimentată de toate articolele, podcasturile și tot ce am oferit. Și, prin urmare, există doar o parte a poveștii, dar există mult mai mult în spatele meu, al poveștii mele și al experienței mele de viață…

– Ce face Esther, mama ta?
– Este bine. Din păcate, că surorile ei din Cluj au murit. Mai sunt câțiva membri ai familiei ei care încă trăiesc, dar nu în România.

„Îmi iau libertatea de exprimare”

– În încheiere…
– Există un punct asupra căruia aș vrea să insist. Am fost atacată masiv, printre alții, de Elon Musk și Mark Zuckerberg. Elon Musk mi-a închis contul X. Nu vrea să fiu pe platforma lui și nu vrea ca oamenii să citească despre mine. Mark Zuckerberg mi-a interzis contul de Facebook și Instagram în mod „shadow ban”. Și chiar m-a scos din lista de căutare, dar apoi m-a pus înapoi, m-a scos iar și așa mai departe.

Donald Trump, Elon Musk și Mark Zuckerberg… Ceea ce fac cu mine nu are nicio legătură cu termenii și condițiile de utilizare a platformelor. Este intimidare. Și încearcă tot ce pot să mă șteargă de pe rețelele de socializare, astfel încât oamenii să nu mă găsească, să nu mă poată urmări și să nu-mi poată auzi vocea. Și, bineînțeles, îmi iau libertatea de exprimare.

O companie care lucrează tot în domeniul inteligenței artificiale a venit chiar împotriva mea pentru a mă defăima. Au mers până la punctul în care au creat o bază de date unde mi-au trecut numele ca membru al „personalului Epstein”. Da, m-ați auzit bine. Eu lucrez pentru Epstein! Și nu ca un angajat obișnuit, ci implicat, cum se spune, în servicii bancare offshore.

Deci, cu alte cuvinte, îmi folosesc experiența bancară și încearcă să mă distrugă, dar nu va funcționa, dintr-un singur motiv: cu cât dau interviuri, cu atât vocea mea este acolo, datorită podcasturilor voastre, datorită jurnaliștilor…

Joacă la intimidare cu mine, o femeie, o victimă, o supraviețuitoare și o martoră, dar nu vor reuși…