Ce este bieleta antiruliu, cum funcționează și ce probleme poate cauza mașinii dacă se defectează

Ce este bieleta antiruliu, cum funcționează și ce probleme poate cauza dacă se defectează, vei afla în articolul următor.

Ce este bieleta antiruliu

Ruliul reprezintă mișcarea de balans a unei mașini în jurul axului longitudinal. Mărimea ruliului depinde de viteza cu care abordezi virajele sau drumurile dificile atunci când părăsești asfaltul.

După cum sugerează și numele, bieleta antiruliu este un element stabilizator, care are rolul de a contrabalansa tendința automobilului de a se înclina în viraje, mai ales cele rapide, ca urmare a acțiunii forței centrifuge.

Altfel spus, bieleta antiruliu reduce gradul de înclinare al caroseriei în curbe sau pe drumurile denivelate astfel încât deplasarea să continue în condiții de siguranță.

Cum funcționează bieleta antiruliu

Bieleta antiruliu îndeplinește rolul de element stabilizator datorită funcției sale de element de legătură între roțile opuse de pe aceeași punte (stânga/dreapta). În plus, ea face legătura între amortizor și bara stabilizatoare.

Scopul principal al bieletei antiruliu este acela de a face amortizoarele să funcționeze egal în viraje. Există mai multe variante de construcție, însă funcția de bază a bieletei antiruliu este aceea de a menține mașina cât mai paralelă cu planul suprafeței de rulare.

Recomandări

Candidatul turmentat: noi cu cine votăm?

Mai mult decât atât, după cum sugerează și numele, bara stabilizatoare este o tijă metalică, care este de obicei prinsă în două puncte de axa mașinii sau de șasiu. Prinderea se realizează cu ajutorul a două bucșe din cauciuc.

Scopul acestei bare stabilizatoare este acela de a face legătura la capete cele două bielete antiruliu de amortizoare. Cu cât aceasta este mai dură, cu atât mașina va fi mai stabilă.

Spre exemplu, atunci când mașina intră într-un viraj strâns de tip „ac de păr”, aceasta are tendința de a se înclina către roțile din interiorul virajului. Practic, respectivele roți vor fi mai aproape de caroserie.

În acel moment, intră în acțiune bieleta antiruliu. După ce va fi atins nivelul maxim până la care se poate întinde, aceasta nu va mai permite amortizorului să se miște în plan vertical.

În aceste condiții, bieleta antiruliu va începe să tragă concomitent de amortizor și de bara stabilizatoare, iar centrul de greutate va fi mult mai jos. Drept urmare, automobilul va deveni mai stabil, iar șansele să se răstoarne vor fi foarte reduse, chiar și la viteze mai mari.

Recomandări

Cercetătorul Adrian Constantin, laureat cu „Nobelul Austriei”, despre praful saharian: „Un fenomen vechi. Sunt studii care arată că exista și în urmă cu o mie de ani”

Când trebuie schimbată bieleta antiruliu

Primele semne ale defectării bieletei antiruliu sunt o înclinare mai mare în viraje sau diferite zgomote metalice pe care le vei auzi în timpul deplasării la viteze mari, atunci când faci manevre din scurt sau manevre mai ample.

Pentru a constata nivelul de uzură al bieletei antiruliu este nevoie să mergi la un service specializat unde mașina ca fi ridicată pe elevator.

Dacă, însă dispui de spațiu suficient în fața blocului poți face și tu o „inspecție” rapidă. Pentru asta va trebui să brachezi roțile la maxim și să verifici de prindere dintre bieletă și bara stabilizatoare sau amortizor. Dacă bara nu mai stă fixată la locul ei, atunci va trebui să înlcouiești bieleta antiruliu.

• Vezi și ce trebuie să faci când mașina vibrează în mers

Ce probleme poate cauza o bieletă antiruliu defectă

Dacă nu vei înlocui bieleta defectă, mașina ta nu va mai avea o ținută de drum corectă. În această situație, abordarea unei curbe la o viteză prea mare poate determina un balans foarte mare al caroseriei și, implicit, pierderea controlului asupra automobilului.

Mai mult decât atât, amânarea schimbării bieletei defecte poate afecta întregul ansamblu al suspensiei. Vibrațiile pe care le trimite către bara stabilizatoare vor amplifica uzura suspensiei. Astfel, în loc să schimbi doar bieletele antiruliu vei fi nevoit să înlocuiești și amortizoarele, iar această operațiune nu este deloc ieftină.

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

O altă consecință ar fi că, din cauza uzurii bucșelor, trepidațiile s-ar putea resimți pe perioadele de frânare. Astfel, distanța de frânare va fi mai mare și frânarea propriu-zisă mai greoaie, iar pe ploaie și-ar face apariția fenomenul de acvaplanare.

Urmărește-ne pe Google News