Biserica „Sfântul Mihail” din Munții Apuseni ar putea fi distrusă din cauza iazului de steril
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Veche de peste 200 de ani, biserica „Sfântul Mihail” din Munții Apuseni ar putea fi distrusă din cauza iazului de steril de la Valea Șesii. Apa acidă de la capătul barajului de decantare a ajuns la peretele exterior al lăcașului de cult, iar ultima slujbă a avut loc în urmă cu doar patru zile. Localnicii din satul Vința sunt revoltați deoarece o parte din cimitir a fost inundat deja de steril, iar autoritățile iau în calcul deja relocarea bisericii.
Oamenii se tem că biserica ar putea fi „înghițită” de apa provenită de la iazul de decantare de la Valea Seșii, notează alba24.ro.
„Toți au mințit. Au spus că o să salveze biserica și că o să fie strămutată. (…) Apa a ajuns și la temelia școlii, a intrat în grădini la oameni. Sunt oameni care ar fi fost dispuși să contribuie cu muncă, cu bani, ca să salveze biserica asta, să o strămute”, a spus, pentru sursa citată, un localnic„Vrem să nu asistăm neputincioşi la acoperirea acesteia de ape, ca în cazul Bisericii din Geamăna, pentru care nu se mai poate face nimic. Am facut nenumărate sesizări, dar am primit raspunsuri în batjocură. La biserica din Geamăna, cea acoperită de steril, sunt sutele de morminte ale părinţilor, moşilor şi strămoşilor noştri, îngropaţi a două oară. La Vinţa, situaţia va fi la fel, deoarece cimitirul este în jurul bisericii“, a declarat Vasile Bîrdea, un locuitor al satului Vinţa.
<iframe width="820" height="461" src="https://www.youtube.com/embed/pkwgyfc0pgQ" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen></iframe>
Vinerea trecută, preotul a oficiat ultima slujbă în lăcașul de cult.
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/cHSI7xGYLTQ" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen></iframe>
Autoritățile spun că pe 10 aprilie a fost convocat Comitetul pentru Situații de Urgență cu privire la situația bisericii din „Sfântul Mihail” din Vinţa.
„S-a făcut un proces verbal care a fost înaintat Instituției Prefectului județului Alba. Am avut mai multe întâlniri cu reprezentanții Cupru Min SA Abrud, inclusiv anul trecut, iar aceștia ne-au spus că vor face tot posibilul pentru relocarea bisericii. Ca Primărie nu avem teren propriu în proprietate publică în zona respectivă, cea vizată pentru relocarea bisericii. Este extravilan și sunt terenuri aflate în proprietatea unor persoane fizice, astfel încât autorizația de costruire va trebui dată de către Consiliul Județean. Cu siguranță pentru terenul respectiv va trebui să fie obținut CF în cotă de 1/1. Există un proiect de relocare a bisericii, din câte știu eu, doar o parte dintre materiale vor fi folosite pentru construcție”, a precizat, pentru sursa citată, primarul comunei Lupșa, Dănuț Bârzan.
Potrivit alba24.ro, zona propusă pentru relocare ar trebui să fie peste drumul de contur, la aproximativ 25 de metri față de cota de nivel.
„În urma unei întâlniri, la care au participat reprezentanţii Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia şi ai parohiei locale, precum cei ai societăţii Cupru Min SA Abrud, s-a hotărât ca biserica să fie strămutată. A fost găsită o nouă locaţie, există proiect, problema ar urma să fie rezolvată în această primăvară, cel târziu în vară”, au precizat reprezentanții Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Biserica „Sfântul Mihail” din satul Vinţa a fost construită pe locul unui fost lăcaș de cult din lemn. Oamenii locului nu știu exact data precisă la care a fost edificată, însă ar data din 1775, după cum reiese din inscripția de pe clopot „Anii Domnului” 1775 la Vicea. În biserică există și Evanghelie tipărită în 1760. În interiorul lăcașulu ide cult încă se mai păstrează în condiții remarcabile pictura realizată în 1821.
Această zonă pitorească din Munții Apuseni s-a schimbat radical în anul 1977, după ce Nicolae Ceaușescu a inaugurat exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, în prezent Cupru Min Abrud.
La începutul anilor ’80, peste 300 de familii din localitatea Geamăna au fost expropriate. În 1986 a început deversarea sterilului în locul în care au trăit peste 1.000 de oameni.
Din biserica monumentală a satului Geamăna se mai vede doar turla şi o parte din acoperiş. Oamenii din Geamăna care locuiau mai sus de centrul satului s-a încăpăţânat să rămână. Odată cu creşterea muntelui de steril, au fost nevoiţi să plece, pentru că au rămas fără locuinţe. Au mai rămas în prezent mai puţin de 10 gospodării din vechiul sat care mai sunt locuite. Ultimele estimări arată că iazul are o suprafaţă de peste 130 de hectare.
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/BwqPQfUuNvQ" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen></iframe>
Citește și VIDEO/ Bucureștiul are peste 200 de străzi de pământ. În Capitală, ca la țară!
