Statele Unite ale Americii se confruntă cu un adevărat „tsunami” tăcut în ceea ce privește viața religioasă și comunitară. Experții din domeniul sociologiei și liderii religioși estimează că aproximativ 100.000 de biserici americane își vor închide porțile sau vor fi reconvertite în următorul deceniu, relatează CNN.
Cuprins:
Scăderea dramatică a numărului de credincioși pune o presiune financiară și morală uriașă pe congregații, o realitate sumbră pe care un pastor o rezuma sugestiv: „În fiecare an, băncile devin tot mai goale, iar farfuriile pentru colecte devin mai ușoare”.
Această transformare profundă este analiza centrală din „Creștinismul la răscruce”, o nouă serie documentară TV lansată de postul PBS și realizată de cineastul Martin Doblmeier.
Producția în patru părți surprinde ultimele zile ale unor comunități istorice, cum este Biserica Metodistă Unită din Belding, dar arată și modul în care dispariția bisericilor afectează întreaga societate, inclusiv pe cei care nu au nicio legătură cu religia organizată.
Declanșat treptat încă din anii '60, declinul participării la slujbe are la bază o serie de cauze complexe.
Eroziunea încrederii în instituțiile tradiționale, controversele privind atitudinea față de comunitatea LGBTQ+, scandalurile de abuz sexual din interiorul clerului și creșterea procentului celor care se declară fără nicio religie au golit treptat clădirile de cult.
Producția PBS aduce la un loc perspective extrem de variate. De la lideri conservatori precum reverendul Robert Jeffress, susținător al lui Donald Trump, până la reprezentanți progresiști sau pastori care își țin slujbele în spații de realitate virtuală pentru enoriași conectați sub formă de avatare.
Situația a devenit critică pentru multe congregații mici. Spre exemplu, la Biserica Congregațională Christ din Silver Spring, Maryland, numărul membrilor scăzuse sub 100, în timp ce întreținerea și asigurarea clădirii ajunseseră la 400.000 de dolari anual.
Pastorul Matt Braddock a povestit că presiunea financiară devenise atât de acută, încât a suferit de o migrenă continuă timp de șase luni.
Soluția a fost renunțarea la clădirea istorică și mutarea slujbelor în subsolul unei alte biserici, un pas care a salvat comunitatea.
Povestea din Maryland reflectă o schimbare esențială de mentalitate la care sunt forțați mulți lideri religioși.
Mutarea în spații mai mici sau renunțarea la sediile somptuoase le-a permis unor comunități să își reducă costurile și să redirecționeze resursele către servicii sociale sau angajarea de personal.
În pofida acestui val de închideri, creștinismul rămâne religia dominantă în SUA, fiind strâns împletit cu cultura civică și politică a națiunii.
Datele arată că aproximativ 62% dintre adulții americani se identifică drept creștini, iar 30% - adică în jur de 100 de milioane de oameni - merg la biserică în fiecare săptămână.
Un studiu recent al Institutului Hartford pentru Cercetarea Religiei indică chiar o ușoară stabilizare a prezenței fizice la slujbe, prima din ultimii 25 de ani, însoțită de o creștere a donațiilor și a activităților de voluntariat.
Totuși, specialiștii subliniază că o revenire la perioada de glorie de la mijlocul secolului trecut este imposibilă. Viitorul aparține celor care înțeleg să se adapteze noilor realități tehnologice și sociale.
Filmul realizat de Martin Doblmeier oferă și exemple de succes, arătând că unele congregații reușesc nu doar să supraviețuiască, ci și să se extindă spectaculos.
Biserica Baptistă Alfred Street din Alexandria, Virginia, numără 10.000 de membri fizici și atrage săptămânal peste 15.000 de privitori în mediul online, devenind o „biserică virtuală cu opțiune de participare fizică”.
Alte comunități, cum este Church Project din Texas, au renunțat complet la ideea de clădire dedicată și s-au întors la modelul creștinismului timpuriu, organizând întâlniri în grupuri restrânse, direct în casele credincioșilor.
În paralel, alte biserici din suburbii își concentrează atenția pe atragerea copiilor și adolescenților prin programe interactive și muzică modernă, mizând pe faptul că tinerii atrag de la sine întreaga familie.
Dispariția bisericilor de cartier lasă însă un gol imens în infrastructura socială din SUA. În multe regiuni, aceste lăcașuri funcționează precum centre de distribuție a hranei, puncte de sprijin pentru imigranți sau spații de adăpost.
Închiderea lor afectează direct întreaga comunitate, demonstrând că miza acestei crize depășește cu mult granițele strict religioase.