Un angajat concediat după 22 de ani de muncă pentru că îi era frică să zboare cu avionul a primit despăgubiri de 52.000 de euro în instanță
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un bărbat concediat după 22 de ani de vechime pentru că a refuzat să meargă în deplasări cu avionul din cauza fobiei de zbor a câștigat procesul cu angajatorul. Compania este obligată să-i achite despăgubiri de 52.000 de euro.
Cuprins:
Ce i-a reproșat compania
Un bărbat din regiunea Emilia-Romagna, Italia, cu o vechime de peste două decenii în cadrul aceleiași companii, a fost dat afară după ce a refuzat să obțină un pașaport deoarece îi era frică să zboare cu avionul, relatează Il Resto del Carlino.
Judecătorii Secției de Muncă au analizat cazul în detaliu și au stabilit că decizia de concediere a fost una abuzivă și nejustificată, obligând compania la plata unei compensații financiare substanțiale în valoare de peste 52.000 de euro.
Muncitorul Giuseppe Capoluongo lucra din 2002 la Bergami Packaging Solutions, în Altedo di Malalbergo, lângă Bologna, unde era specializat în cablaje. În martie 2024, a fost concediat după ce nu a început demersurile pentru obținerea unui pașaport, document necesar pentru eventualele deplasări de serviciu în străinătate.
Conducerea i-a reproșat că amână nejustificat procedurile administrative pentru obținerea pașaportului necesar deplasărilor internaționale. Compania a catalogat pasivitatea angajatului drept un refuz de îndeplinire a sarcinilor de serviciu și o abatere disciplinară gravă, luând măsura desfacerii contractului de muncă.
Contextul medical i-a dat dreptate muncitorului
Deși inițial tribunalul din Bologna considerase că desfacerea contractului de muncă a fost pe deplin legală, decizia a fost contestată de avocatul muncitorului, iar cazul a fost reanalizat de Secția pentru litigii de muncă din cadrul Curții de Apel din Bologna.
Magistrații de la apel au modificat hotărârea primei instanțe, stabilind definitiv că măsura aplicată de companie a fost disproporționată.
Judecătorii au recunoscut în motivare că solicitarea angajatorului privind obținerea pașaportului era complet legitimă și avea o legătură directă cu activitatea profesională a societății.
De asemenea, instanța a admis că pasivitatea muncitorului și amânarea repetată a procedurilor pentru eliberarea documentului puteau constitui, într-adevăr, o abatere disciplinară. Cu toate acestea, contextul medical și personal în care s-au derulat evenimentele a cântărit decisiv în favoarea angajatului.
Conducerea firmei știa din 2011
Elementul-cheie care a determinat Curtea de Apel să întoarcă verdictul datează încă din anul 2011. La acel moment, bărbatul informase oficial conducerea companiei că suferă de o formă severă de aerofobie, după ce managementul luase în calcul trimiterea sa într-o deplasare de lucru în Statele Unite ale Americii.
Giuseppe Capoluongo a prezentat conducerii un certificat medical de la un medic specialist, document care atesta clar tulburarea de anxietate și fobia asociată zborului cu aeronavele.
Mai mult, compania acceptase să nu îl mai trimită în deplasări care presupuneau călătoria cu avionul. Timp de aproximativ 12 ani și jumătate, lui Capoluongo nu i-au mai fost solicitate astfel de misiuni.
Curtea de Apel a apreciat că această perioadă îndelungată putea să îi creeze angajatului convingerea legitimă că înțelegerea cu angajatorul era în continuare valabilă.
„Dacă trebuie să-l fac, vă dau acest pașaport”
Un detaliu surprinzător al cazului este că, înainte de concediere, Capoluongo acceptase să obțină pașaportul. Avocatul său, Alberto Piccinini, a relatat că muncitorul i-ar fi spus conducerii companiei: „Dacă trebuie să-l fac, vă dau acest pașaport”. A doua zi însă a fost concediat.
Având în vedere că angajatorul cunoștea această condiție medicală de mai bine de 10 ani, magistrații nu au anulat măsura concedierii, ci au decis acordarea unei indemnizații echivalente cu 20 de salarii. Curtea nu a dispus reintegrarea lui Capoluongo, ci a declarat încetat raportul de muncă.
Suma pe care instanța a stabilit-o este de 52.349,20 de euro, calculată la o remunerație lunară de 2.617,46 de euro. La aceasta se adaugă indemnizația pentru perioada de preaviz și dobânzile.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
