Bullyingul, interzis în şcoli. Preşedintele a promulgat legea împotriva violenţei psihologice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind combaterea bullying-ului în şcoală, poiect iniţiat de deputaţii Andrei Pop şi Petre Manole.
Astfel, violenţa, care se poate manifesta fie fizic, prin comportamente repetate de lovire, piedici, îmbrânceli, plesnit sau alte forme asemenea, fie verbal prin porecle, insulte, tachinări, intimidări, umiliri, va fi interzisă prin lege şi se vor lua măsuri ca aceasta să fie combătută în toate ciclurile educaţionale: primare, gimnaziale şi/sau liceale.
Iniţiativa legislativă, care defineşte, previne şi interzice violenţa psihologică-bullying-ul, a modificat şi completat Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 cu o secţiune care prevede expres definirea şi prevenirea bullying-ului, asistenţa psihologică, dar şi formarea şi informarea personalului didactic cu privire la problemele care decurg din acest tip de comportament.
“Copiii au dreptul la demnitate. Niciunul nu trebuie să sufere de pe urma altor copii. Sunt părinte şi nu aş vrea să-mi văd copilul nici într-o ipostază de victimă, nici într-una de agresor. Este datoria noastră să-i apărăm şi să-i protejăm aşa cum putem, prin forţa legii, prin educaţie, prin exemple pozitive”, a declarat deputatul Andrei Pop, coiniţiator al proiectului legislativ.
"Această lege este primul pas spre a proteja demnitatea copiilor din sistemul de educaţie. Dar odată cu promulgarea legii prin care bullying-ul este definit şi prin care se creează un mecanism de prevenire şi combatere a acestui comportament agresiv se completează, practic, un vid legislativ. Modificarea Legii educaţiei naţionale pe care am iniţiat-o anul trecut, nu a fost doar o necesitate, ci chiar o urgenţă”, a declarat, la rândul său, deputatul Petre Florin Manole, de asemenea coiniţiator al proiectului legislativ.
Noua Lege prevede ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Educației Naționale să elaboreze norme metodologice de aplicare.
Mai mult, în cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora și a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite.
Ce este bullyingul
Potrivit legii, bullyingul este definit de lege astfel: acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într -un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoanei, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.
Legea prevede că în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise "comportamentele care constau în violenţa psihologică - bullying”.
Potrivit UNICEF, un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
- Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva
- Repetat – aceeași persoană este rănită mereu
- Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură
România este în topul ţărilor în care se manifestă fenomenul bullying
La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport al Organizației Mondialea Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%.
Cele mai noi date procesate la nivelul Ministerului Educației Naționale (MEN) pentru anul școlar 2014-2015 vorbesc despre 18.783 de cazuri de violență la nivel național, potrivit Salvaţi Copiii.
3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi.
3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi.
1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.
Definiţia bullying-ului a fost creată în urma mai multor mese rotunde de lucru organizate de Asociaţia Părinţilor Isteţi și Itsy Bitsy, cu sprijinul Point Public Affairs şi GMP Group.
La discuții au participat reprezentanți ai statului și ai societății civile: reprezentanți din Parlament, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Naţional al Elevilor, Avocatul Poporului, Ambasada SUA în România, Organizația Salvați Copiii, Asociația Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roșie, Federația Tinerilor din Constanța, Ana Maria Diceanu, psiholog Adriana Mitu, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima etc.
