Albumul vostru nou, „A kind of Alchemy” e deja pe piaţă de mai bine de o lună.Totuşi, ce căutaţi, ce fabricaţi, ce aţi descoperit? De ce „alchimie”?
Alchimia este numai o metafora pentru creaţie, nu ne-am apucat de vreo stiinţă secretă.
Ce are nou ultimul vostru album?
Diferenţele sunt tematice ş stilistice, păstrând însă acea amprentă numita Byron.
Ce şanse are muzica rock în România? Voi aţi ajutat trupe noi să se promoveze. Ce şanse de supravieţuire au ele?
Muzica rock în România are un public al ei, nu extrem de numeros, dar destul de implicat. Am ajutat si vom ajuta trupele noi pentru că nu vrem ca peste 10 ani peisajul muzical românesc să arate ca cel de acum. Şansele de supravieţuire sunt 50-50, ca orice altceva pe lumea asta.
Mai exista tineri pentru care merită să cânti? Care formează un public serios? Sunt fanii din ziua de azi la fel de înflăcăraţi precum cei de acum 10-20 de ani?
Acum 20 de ani România era flămândă de manifestările “occidentale” de care fusese lipsita în comunism. Publicul tânăr nu cunoaşte acea perioadă în care tot ce zbura era de mâncare. Poate deci sa fie mai critic, comparând valorile de aici cu cele de afară.
Cum aţi descrie un fan Byron. Ce are el altfel, care-i ideea, senzaţia, aspectul s.a.m.d. care îi pune ştampila „byron”?
Cuvantul fan se potriveşte mai degrabă manifestărilor religioase sau politice, nu cred că are ce căuta în preajma artelor. Vreau să cred ca ascultătorii de Byron nu formează o masa uniformă pe care sa o poţi descrie intr-un interviu.
Ce aţi face pentru a atrage noi categorii de public. Spre exemplu… tânarul de 19 ani care parchează cu scârţâit de roti şi ascultă la maxim house, eleva de 17 ani care viseaza sa ajunga sotie de fotbalist sau tipul serios de 34 de ani, cu nevasta si copil, care lucreaza de la 9 la 19 la ghişeul unei bănci?
Mi s-a tot pus întrebarea “ce target aveti?” În ultimii ani, o întrebare potrivita mai degraba pentru producatorii de detergent. Am si scris despre asta pe “A Kind of Alchemy”.
De ce aţi ales să cântaţi în engleză?
Pentru ca ne permite sa avem un mesaj universal si pentru ca este mult mai potrivita genului muzical abordat de noi.
Love, pain, night, hate… sună mai bine decât iubire, durere, noapte, ură?
Nu sună mai bine, ci mai potrivit. Încearcă să traduci versurile noastre în română si vei înţelege.
Nu e fals? Nu sunt idei exprimate mai uşor, nu doar pentru ca suna mai bine sau e mai…. „comercial” asa ci pentru că par puţin ale altcuiva, nu trebuie să ţi le asumi în totalitate?
Nu sunt de acord, uite, hai să luăm alt exemplu din cu totul alt gen de muzică şi să facem invers, să încercam să-l traducem în engleză. Ce zici de aria “Largo al factotum” din opera “Barbierul din Sevilia” a lui Gioachino Rossini? Încearcă să cânţi primul vers – Largo al factotum della città – in engleză (make way for the factotum of the city). Îţi sună bine? De ce nu? Pentru că opera s-a născut în Italia. Însuşi Mozart a preferat libretele în limba italiană pentru majoritatea operelor lui. La fel se va întâmpla dacă vei incerca să cânţi în engleză o piesă de muzica populară românească , sa zicem una mai cunoscuta – “Aseară ţi-am luat basma”. Last night I bought you a headkerchief, laaalalalalalaaaalala. Sună cam prost, aşa-i?
Până unde Dan se suprapune cu Byron, pentru că aşa ţi se spune, Dan Byron? Unde se termină unul şi incepe celalalt, unde se despart? Ce parte sau cât din tine (Dan) e Byron?
20%, ca suntem cinci. Glumesc, sunt trup şi suflet în această trupă, nu cred ca exista vreo diferenţă între mine în trupă şi eu în afara ei.
Ce muzica vă inspiră? Sau dacă nu muzică, orice altceva. Care e… muza voastră?
Ne inspiră tot amalgamul ăsta de întâmplări şi trăiri din jurul şi din interiorul nostru.
Când nu vă ocupaţi de muzică, repetiţii, concerte ce ccupaţii aveţi?
Ne mai uitam la câte un film, mai citim cate o carte, mai jucam un biliard… chestii obişnuite, nimic special.
Cu ce se împacă cel mai bine muzica? Cu sportul? Cu… jocurile pe pc? Cu excursiile la munte? Cu…. ce?
Cu liniştea.
Componenţa trupei: Dan – voce, chitară acustică, flaut, 6fingers – clape, voce, chitară acustică, Vlady Săteanu – bas, Costin Oprea – chitară electrică, Cristi Mateşan – tobe.
CONCERTE BYRON
- Bacau – 4 dec – The Stage
- Piatra- Neamt – 5 dec- The Society
- Club Brasov – 11 dec- club LaTINO