Călin Georgescu s-a victimizat în fața judecătorilor în dosarul de extremism. Procurorii: „Imită până la identitate gesturile și tonul mareșalului Antonescu”

Pe data de 9 februarie 2026, Tribunalul București a dat undă verde începerii judecății împotriva lui Călin Georgescu, după ce Judecătoria Sectorului 1 a confirmat legalitatea rechizitoriului, pe data de 9 decembrie 2025.

Suveranistul avut vreme de 5 ani o retorică de extremă-dreapta, făcând apologia Mișcării Legionare și a liderului ei, Corneliu Zelea Codreanu, precum și a mareșalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război.

Ca urmare a acestui discurs, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 va fi judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de:

• Promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război – pentru care riscă închisoarea de la 3 luni la 3 ani.
• Promovare, în public, de idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată – pentru care riscă închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Călin Georgescu este vizat și în dosarul tentativei de lovitură de stat pusă în executare de Horațiu Potra, cauza fiind în procedură de cameră preliminară pe rolul Curții de Apel București, cu termen pe 23 februarie 2026.

Cum l-au înhățat procurorii pe Călin Georgescu

Libertatea a consultat Încheiere de dezînvestire din 9 decembrie 2025 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, pentru a vedea cum a încercat Călin Georgescu să scape de acuzații și să obțină restituirea cauzei la Parchet.

Printre motivele de nelegalitate invocate de avocați se numără și Ordonanța nr. 1801/160/P/2025 prin care cauza lui Călin Georgescu (2226/221/P/2023/dl) a fost preluată de Parchetul General din dosarul extremistului Marian Motocu (2226/P/2023), instrumentat de Parchetul de la lângă Judecătoria Craiova.

Marian Motocu, liderul grupării neolegionare „Mișcarea 41 pentru România”, este judecat separat, pe rolul Judecătoriei Craiova, pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare și are următorul termen pe data de 6 martie 2026.

• „Ca urmare a percheziției informatice efectuate asupra sistemelor informatice găsite în posesia inculpatului Motocu Marian şi a analizării însemnărilor făcute de către Motocu Marian în agendele găsite la domiciliul acestuia (…) s-a conturat posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizaţie cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale tării.
• (Organizația avea -n.r.) ca scop nu doar propagarea în spaţiul public a ideologiilor legionare, negaţioniste şi extremiste cu tendinţe antidemocratice şi anticonstituţionale (în videoclipurile identificate cu ocazia percheziţiei informatice afirmă că este necesară desfiinţarea partidelor, confiscarea averilor politicienilor și judecătorilor după ce vor fi uciși), ci și racolarea de noi membri pentru coagularea unui nucleu cu orientare de extremă dreapta sub cupola unei «mişcări naţionale»
• (Scopul final al organizației era – n.r.) să comită violenţe împotriva evreilor, politicienilor, judecătorilor, partidelor politice, străinilor etc, pentru a instaura un regim grevat pe principiile naţionalismului extremist.
• Astfel cum rezultă din videoclipurile identificate cu ocazia percheziţiei informatice, românii sunt superiori tuturor celorlalte naţii (superioritatea naţiei), evreii, maghiarii şi rromii sunt inferiori şi o ameninţare pentru identitatea naţională (excluderea celorlalţi), influenţele externe trebuie respinse (izolaţionismul), istoria naţională este prezentată într-o versiune idealizată (cultul trecutului glorios), apelul la măsuri extreme, violente, pentru protejarea intereselor naţionale (militantismul).
• De asemenea, din studierea agendelor s-a conturat posibilitatea ca o parte dintre membrii acestei grupări să fie foşti militari în rezervă ce au deţinut grade de ofițeri în diferite instituţii ale statului.
• Având în vedere aspectele constatate cu ocazia percheziţiei informatice, prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de autori necunoscuţi cu privire la infracţiunile de iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, (…) distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste şi xenofobe, (…) distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite, (…) şi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii (…).
• Astfel, noul dosar format (nr.2226/221/P/2023/dl) a fost constituit inclusiv din copiile agendelor identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare şi din hardul disk-ul extern pe care au fost salvate copiile sistemelor informatice identificate la domiciliul inculpatului Motocu Marian. (…)
• În fapt, s-a reținut că numitul Georgescu Călin a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța. (…)”, se arată în ordonanța de disjungere.

Apărarea: „Afirmaţiile inculpatului sunt pur patriotice şi naţionaliste”

Călin Georgescu a ridicat în fața judecătorului de cameră preliminară excepții privind neregularitatea rechizitoriului, imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății, solicitând restituirea cauzei la Parchet pentru următoarele motive:

• „În esenţă, s-a arătat că în opinia apărării, infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este insuficient descrisă, afectând stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii, dar şi împiedicând inculpatul să îşi pregătească o apărare efectivă.
• Consideră că nu au fost evidenţiate distinct elementele esenţiale ale laturii obiective, respectiv ale laturii subiective.
• Mai arată că din punctul său de vedere, procurorul nu a indicat care elemente din discursurile inculpatului pot conduce la percepţia că acesta ar fi elogiat personalităţi vinovate de infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război, iar în opinia sa, nu orice menţiune ori retorică asemănătoare cu cea a unei personalităţi istorice vinovată de o astfel de faptă conduce la reţinerea infracţiunii prevăzute de  art. 5 din O.U.G. 31/2002.
• Mai consideră că afirmaţiile inculpatului sunt pur patriotice şi naţionaliste, iar procurorul nu a prezentat elemente care să susţină acuzarea.
• Tot cu privire la neregularitatea rechizitoriului, apărarea invocă faptul că în mod eronat a fost reţinut caracterul continuat al infracţiunii imputate, nefiind susţinută cu probe presupusă rezoluţie infracţională unică.
• Mai apreciază că în mod eronat a reţinut procurorul că inculpatul  a acţionat cu intenţie indirectă, forma de vinovăţie aplicabilă în cauză fiind intenţia directă.
• Consideră că nu este menţionat motivul pentru care procurorul apreciază că inculpatul a acţionat cu intenţie, fie ea directă sau indirectă, practic lipsind motivarea infracţiunii.
• Aceste aspect sunt de natură a îi încălca dreptul la apărare.
• Consideră că o altă neregularitate a actului de sesizare este reprezentată de emiterea rechizitoriului înainte ca urmărirea penală să fie completă.
• Arată că a formulat cerere de consultare a dosarului la data de 27.02.2025, pe care procurorul a admis-o la data de 03.03.2025, iar copia dosarului i-a fost înaintată la data de 22.07.2025, fiind încălcat dreptul inculpatului de a studia dosarul în vederea pregătirii apărării.
• Consideră că în ceea ce priveşte această neregularitate, se solicită restituirea cauzei la Parchet, în temeiul art. 346 alin.3 lit.a din C.p.p., nefiind aplicabile dispoziţiile art. 345 alin.3 din C.p.p.. 
• Tot în termenul legal, inculpatul a completat cererile şi excepţiile formulate în cauză, solicitând să se facă aplicarea art. 281 alin.1 lit.b ind.1 din C.p.p. rap. la art. 281 alin.4 din C.p.p., solicitând să se constate nelegalitatea tuturor actelor de urmărire penală.
• A arătat că în dosarul nr. 1801/160/P/2025, reunit ulterior la dosarul nr. 2226/221/P/2023/d3, urmărirea penală a fost dispusă de procuror din cadrul PICCJ, cu toate că procurorul din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie îi revine competenţa să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală.
• Consideră că preluarea cauzei de către PICCJ înainte de a se începe urmărirea penală în cauză este nelegală, aspect care atrage nulitatea tuturor actelor de urmărire penală efectuate în cauză, urmărirea penală fiind începută de un procuror care nu era competent din punct de vedere material.
• La termenul de judecată, a mai invocat că procurorul şef de secţie care a verificat rechizitoriul sub aspectul legalităţii şi temeiniciei este acelaşi procuror care a întocmit procesul-verbal de sesizare din oficiu, aspect care contravine dispoziţiilor art. 328 C.p.p. şi care atrage nelegalitatea rechizitoriului”, se arată în documentul citat.

Instanța: Lui Georgescu i s-a respectat dreptul la apărare

Călin Georgescu s-a plâns în procedura de cameră preliminară că nu înțelege acuzațiile și că procurorii nu i-ar fi pus la dispoziție întregul ansamblu probator, fiind contrazis de judecătorul de cameră preliminară:

• „În ciuda susținerilor inculpatului, ce critică modalitatea de descriere a faptelor de către procuror și claritatea acuzației, judecătorul de cameră preliminară constată că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt prezentate într-o manieră clară, concretă și complexă, împrejurare care conduce la stabilirea obiectului și limitelor judecății.
• În același timp, descrierea situației de fapt se realizează cu trimitere la probele administrate, analizate atât în mod individual, dar și prin coroborarea acestora, astfel încât afirmațiile avocatului inculpatului referitoare la neevidenţierea distinctă a elementelor esenţiale ale laturii obiective, respectiv ale laturii subiective, sunt neîntemeiate.
• Pe cale de consecință, este neîntemeiată susținerea inculpatului că faptele nu sunt descrise în mod suficient în actul de sesizare, față de considerentele expuse.
• Contrar susţinerilor apărării, judecătorul apreciază că situația de fapt, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, fără a verifica temeinicia acesteia prin raportare la probele administrate până la acest moment, are un corespondent în norma de incriminare, astfel încât inculpatul să înțeleagă care sunt infracțiunile imputate acestuia și care sunt faptele concrete din realitatea obiectivă presupus a fi săvârșite.
• Pe cale de consecință, din perspectiva asigurării dreptului la apărare, inculpatul a avut posibilitatea de a cunoaște acuzația și de a formula apărări, astfel încât afirmațiile privind nerespectarea dreptului la apărare în acest sens sunt neîntemeiate.
• În ceea ce priveşte prima critică adusă de inculpat, referitoare la remiterea către acesta a copiei dosarului după întocmirea rechizitoriului, aspect care ar fi fost de natură să îi încalce dreptul la apărare, judecătorul reţine că aceasta este neîntemeiată.
• În ceea ce priveşte activitatea de consultare a dosarului, se observă că aceasta îmbracă mai multe forme, respectiv dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
• În cauză, inculpatul nu a făcut dovada formulării unei cereri de copiere a dosarului, cerere care să îi fi fost refuzată, respectiv de achitare a contravalorii înscrisurilor a căror copiere o dorea, fapt pentru care judecătorul de cameră preliminară reţine că acestuia îi aparţine culpa în exclusivitate, pentru pasivitatea manifestată raportat la obligaţiile puse în sarcina sa de către legiuitor. (…)”, se arată în motivare.

Judecătoria Sectorului 1: Ordonanța de disjungere este legală

Cu privire la critica referitoare la preluarea cauzei în cadrul Parchetului General de la Parchetul de la lângă Judecătoria Craiova, judecătorul de cameră preliminară reţine că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată:

• „Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziţia motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior.
• Legiuitorul impune procurorului obligaţia de a dispune de îndată declinarea competenţei şi înaintarea cauzei către procurorul competent, fără a se face referire la o eventuală începere a urmăririi penale în prealabil.
• Din aceste considerente, judecătorul consideră că legiuitorul a folosit noţiunea de «cauză» fără a aprecia necesară îndeplinirea vreunei formalităţi în prealabil, fapt pentru care va se constată că în mod just procurorul din cadrul PICCJ a dispus începerea urmăririi penale, acesta devenind competent să efectueze urmărirea penală după ce a fost făcută aplicarea dispoziţiilor art. 325 din C.p.p.”, notează judecătorul.

Instanța: Rechizitoriul a fost întocmit și verificat în mod legal

În legătură cu motivele de nelegalitate invocate de Călin Georgescu în legătură cu verificarea rechizitoriului, instanța a reținut următoarele:

• „Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior.
• Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-şef de secţie, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet.
• Dată fiind calitatea de procuror şef serviciu a procurorului care a întocmit rechizitoriul, se constată că în mod corect acesta a fost verificat sub aspectul temeiniciei şi legalităţii de către procurorul şef de secţie.
• Este adevărat că principiul controlului ierarhic, aplicabil în cadrul unităţilor de parchet, presupune ca procurorul care efectuează verificarea sub aspectul temeiniciei şi legalităţii să nu fi efectuat acte de urmărire penală în cauză, pentru că în caz contrar s-ar presupune că îşi verifică propria activitate, aspect ce ar fi de natură să lipsească de efect dispoziţiile legale, însă procesul-verbal de sesizare din oficiu face parte din categoria actelor de sesizare a organelor de urmărire penală, acest aspect nefiind de natură a atrage neregularitatea rechizitoriului. 
• În continuare, judecătorul de cameră preliminară constată că nu este incident niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 C.proc.pen. ce ar putea fi invocat din oficiu.
• De asemenea, analizând incidența vreunui caz de nulitate relativă, obligație ce îi revine instanței din oficiu, potrivit art. 282 alin. (2) C.proc.pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 201/2023, se constată că nu există nicio altă încălcare a dispozițiilor legale care să determine nulitatea vreunui act efectuat în cauză”, se mai arată în documentul citat.

Acuzațiile Parchetului General pentru Călin Georgescu

Ultranaționalistul Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General, pe data de 1 iulie 2025, pentru  săvârșirea infracțiunii de promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale).

• „În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că în perioada de referință 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.
• (Aceste idei includ – n.r.) mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin:
• acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi;
• ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
• cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021”, se arată în rechizitoriu.

Apologia Mișcării Legionare și cultul lui Ion Antonescu

Astfel, se reține în actul de sesizare că ultranaționalistul Călin Gerogescu a acordat un interviu Elenei Sechila, soția lui Eugen Sechila, în cadrul căruia a făcut propagandă legionară prin următoarele afirmații:

• „Mișcarea Legionară (…) a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român”.
• „Spiritul creștin pe care l-a promovat Mișcarea Legionară când gen. Cantacuzino stătea cu un flăcău din Moldova să ridice zidurile unei biserici din Dâmbovița, asta înțelegem prin spiritul creștin”.
•  „Mareșalul Antonescu a fost un om extrem de curajos, un bărbat puternic care a venit în cele mai dramatice momente ale neamului românesc și care nu a avut forțe să-i stea alături (…) A fost un erou pe care va trebui, când se va scrie istoria adevărată, să-l respecte în profunzime”.
• „Ion Gavrilă Ogoranu a fost ultimul dac liber. Ce expresie profundă… brazii se frâng, dar nu se îndoiesc… ar trebui să fie o emblemă în fiecare școală”.
•  „Nae Ionescu a fost vârful de lance al Mișcării Legionare”.
•   „Nicoleta Nicolescu a fost o zeiță a demnității, mâna dreaptă a Căpitanului, demnitatea femeii la absolut”.
• „Ioan Moța a fost un erou titanic. A dovedit că atâta timp cât trăiești se poate muri pentru Hristos. A murit ca un erou și a trăit ca un sfânt. A fost omul nou pe care și-l dorea Mișcarea Legionară”.
• „Corneliu Zelea Codreanu a fost un erou, un iluminat. Omul ăsta a făcut practic a 3-a unire. Nu dădea ordin, el chema. A unit zeci de mii de oameni cu un singur țel și o singură vibrație”.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, un număr de 2.120.401 români l-au votat pe Călin Georgescu, acesta clasându-se pe primul loc.

Următorul scrutin urma să aibă loc pe data de 8 decembrie 2024, însă Curtea Constituțională a anulat rezultatele din turul precedent, constatând că procesul electoral a fost viciat.

Documente prezentate de MAI, SRI, SIE în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și ulterior desecretizate au arătat că alegătorii din țară și din diaspora au fost manipulați prin campanii pe TikTok și Facebook pentru a-l vota pe Călin Georgescu.

Aceste campanii care l-au promovat intens pe candidatul suveranist au avut în spate finanțări dubioase, inclusiv din Federația Rusă, pentru care Călin Georgescu are o admirație fățișă.

La alegerile din 2025, Călin Georgescu nu s-a mai regăsit printre opțiunile alegătorilor, deoarece Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.