Cărbune presupus rusesc livrat la Iași de traderul elvețian Vitol. Proces la Londra cu miză cât 10% din bugetul orașului

Traderul elvețian Vitol neagă acuzațiile Primăriei Iași și susține că nu a încălcat sancțiunile europene, chiar dacă o parte din marfă a trecut prin Rusia.

Litigiul pornește de la un contract pentru încălzirea orașului în sezonul rece 2022-2023, implementat doar parțial. Disputa a ajuns în fața Înaltei Curți din Londra, după ce negocierile amiabile dintre cele două părți au eșuat.

Vitol: „Nu este cărbune rusesc. Doar a tranzitat Rusia”

Primăria Iași acuză că o parte din cărbune ar fi avut origine rusească, prin rute care au inclus porturi din Rusia, Turcia și Mozambic. O astfel de situație ar fi încălcat embargoul european impus după declanșarea războiului din Ucraina și, implicit, termenii contractuali. În apărarea depusă recent în instanță, Vitol respinge categoric aceste acuzații. 

Compania susține că toate livrările au avut origine în Kazahstan, Columbia și Africa de Sud, iar simplul tranzit prin Rusia al unei părți din cantitate nu echivalează cu origine rusească și nu intră sub incidența sancțiunilor.

„Se neagă faptul că vreuna dintre cantitățile de cărbune livrate de Vitol în temeiul contractului de vânzare ar fi avut origine în Rusia sau ar fi fost exportată din Rusia. Se neagă, totodată, că pârâtul nu ar fi cunoscut originea cărbunelui; dimpotrivă, acesta știa în permanență că proveniența era din Kazahstan, Columbia și Africa de Sud”, spune Vitol.

Unul dintre transporturile efectuate de trader a fost realizat cu nava MV Juniper. Primăria Iași susține că acest cărbune (circa 33.000 de tone) ar fi provenit din Rusia, întrucât încărcarea a avut loc în portul rusesc Taman. Ipoteza municipalității are la bază și un contract anterior celui disputat, elvețienii aducând la Iași cărbune rusesc, dar pe vremea când nu erau impuse sancțiuni.

Vitol afirmă însă că noul lot de marfă provenea din Kazahstan și doar a tranzitat Rusia, în drumul spre Turcia și apoi România. Compania invocă legislația UE, potrivit căreia un astfel de tranzit nu transformă marfa în produs de origine rusească și nu atrage aplicarea sancțiunilor. „Cărbunele kazah (…) nu face obiectul restricțiilor prevăzute de Regulament”, arată Vitol.

Cu aceeași navă au fost aduse în Constanța alte aproximativ 22.000 de tone de cărbune. Potrivit companiei, această cantitate provine din mina Cerrejon din Columbia și a fost achiziționată de la un partener irlandez (Lissan). Ruta de livrare invocată de Vitol vizează porturi de pe traseul Columbia – Spania – Turcia – România. „Un certificat de descărcare emis de autoritatea vamală română la data de 17 octombrie 2022 consemnează origini columbiană și kazahă”, susține Vitol.

Al doilea transport provine dintr-o provincie sud-africană

Al doilea transport livrat spre România, efectuat cu nava MV Al Karama (circa 60.000 de tone), este, de asemenea, contestat de autoritățile ieșene. Primăria acuză că și această cantitate ar putea avea origine rusească. Vitol respinge învinuirea și susține că nu există o bază solidă pentru o astfel de ipoteză. Traderul invocă existența unor documente care atestă originea cărbunelui într-o provincie din Africa de Sud.

„Producătorul cărbunelui a fost mina Mbali Colliery din Mpumalanga, iar un certificat de origine emis de Camera de Comerț din Zululand confirmă că întreaga cantitate a avut origine sud-africană și consemnează că expeditorul a fost NG Global Energy Solutions (PTY) LTD din Pretoria”, se arată în întâmpinarea Vitol.

Traderul elvețian acceptă ideea unei expertize de specialitate care să stabilească „amprenta” cărbunelui, dar, în același timp, ridică semne de întrebare privind existența unor probe valide pe care să fie făcute testele.

Miza procesului: circa 50 de milioane de euro

Disputa are la bază un contract semnat în 2022 pentru 154.000 de tone de cărbune, încheiat după introducerea sancțiunilor UE. Primăria a preluat doar aproximativ 85.000 de tone, iar restul cantității a rămas, pentru o perioadă, în portul Constanța. Odată ce a izbucnit conflictul dintre părți, Vitol a înstrăinat cărbunele nepreluat către alte entități la un preț sub cel contractat inițial cu Primăria Iași.

Acum, Vitol cere despăgubiri pentru cărbunele nepreluat (diferența între suma contractată și cea obținută în urma vânzării), costuri de depozitare în portul Constanța, care reprezintă o componentă majoră a sumei, alături de daune-interese. De cealaltă parte, Primăria Iași contestă proveniența cărbunelui, contestă validitatea contractului și cere returnarea banilor deja plătiți.

În total, pretențiile reciproce ajung la aproximativ 50 de milioane de euro, sumă care este echivalentul a circa 10% din bugetul Iașiului.

Iașiul a renunțat definitiv la încălzirea pe cărbune

Între timp, Iașiul a renunțat complet la soluția încălzirii orașului folosind cărbune. Centrala de termoficare de la Holboca, localitate limitrofă orașului, a intrat în conservare în decembrie 2023, iar închiderea definitivă a fost decisă în vara anului 2025. În paralel, municipalitatea a lansat un proiect pentru retehnologizare și a obținut o finanțare guvernamentală în acest sens.

Recent, Primăria Iași a primit o singură ofertă în vederea instalării de motoare termice astfel încât centrala să funcționeze exclusiv pe gaze naturale și, pe viitor, în amestec cu hidrogen. Pentru contractul cu o valoare de peste 150 de milioane de lei a licitat firma suceveană Loial Impex, sprijinită de trei subcontractanți. În 2024, aceeași societate a încheiat un contract similar la Oradea, cu o valoare 200 milioane de lei.

În ultimii ani, sistemul de termoficare al Iașiului a fost susținut de centrala de termoficare din cartierul Tudor Vladimirescu, unitate care funcționează exclusiv cu gaze naturale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro