Care sunt principalele schimbări din noua lege a educației: examen de admitere la liceu, alt tip de Bac, salarii mai mari cu 43% pentru profesorii debutanți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Publicația Școala 9 face o trecere în revistă a celor mai importante propuneri din noua lege a educației care a intrat azi în dezbatere publică. Timp de 35 de zile, oricine va putea să vină cu sugestii care ulterior vor putea fi integrate în proiectul ce va merge în Parlament pe 1 septembrie.
Cuprins:
„Legea 1, în vigoare acum, a avut foarte multe lucruri bune, dar din păcate nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem care să susțină implementarea a acelor proiecte”, a spus Cîmpeanu, citat de Școala 9. Astfel, vor fi reformate sau înființate noi structuri, „instituții puternice care să fie capabile să pună în practică operaționalizarea noilor schimbări.”
O decizie importantă este reorganizarea inspectoratelor școlare în Direcții publice pentru învățământul preuniversitar. Centrele județene de resurse și asistență educațională vor fi comasate în aceste direcții.
ARACIP este restructurat și va face și inspecții
Va fi înființată Autoritatea națională pentru inspecție școlară și asigurarea calității în preuniversitar (ANISAC) în subordinea Ministerului Educației, prin reorganizarea Agenției Române de Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar. Noua structură va avea, pe lângă atribuții de asigurarea calității pe care anterior le avea ARACIP, și atribuții de inspecție sistemică care nu se vor mai suprapune cu verificările făcute de inspectorate.
Va exista un Centru național de dezvoltare și formare a carierei didactice, cu structuri la nivel județean, în locul Caselor Corpului Didactic. Se reorganizează Institutul de Științele Educației și Centrului Național de Curriculum și Evaluare care fuseseră comasate acum doi ani.
De asemenea, va exista Unitatea Executivă dedicată Învățământului Preuniversitar, pe modelul celei din universitar, pentru asistență tehnică și digitalizare, care va putea lucra inclusiv cu experți externi. Aceasta va gestiona toate platformele digitale ce vor fi înființate prin noua lege.
Vor exista un Centru național de educație incluzivă și unul de susținere a excelenței.
Se înființează Corpul managerilor educaționali din care vor face parte mentori pentru directorii de școală la început de carieră și care va dezvolta politicile publice în management educațional. Există pentru prima oară menționat în lege posibilitatea de încetare a mandatului unui director de școală dacă ANISAC constată că nu s-au îndeplinit standardele de calitate. Școlile vor avea și un director administrativ.
Colegiile naționale vor putea să organizeze examen de admitere
Cadrele didactice vor fi obligate să completeze portofolii educaționale pentru fiecare copil, care va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, evaluările periodice și recomandări de recuperare, plus toate diplomele obținute de elevi. Portofoliul național a fost inclus și în actuala lege aflată în vigoare, dar niciodată și aplicate.
Educatorii, învățătorii și profesorii vor trebui să completeze rapoarte de evaluare ale copiilor. În învățământul primar se vor acorda calificative și de la clasa a V-a elevii vor primi note, dar nu la toate materiile. Din 2023, la Muzică, Desen și Educație Fizică nu se mai pun note, ci calificative.
Se vor susține în continuare evaluări naționale la clasa a doua, a patra și a șasea.
Se schimbă și admiterea la liceu. „Acei elevi care intră în clasa a șaptea în toamnă vor putea, peste un an să susțină un examen, colegiile naționale vor avea această posibilitate. Prin aceste examene vor putea să-și selecteze 90% dintre elevi. 10% dintre locuri vor rămâne pentru a fi ocupate în urma evaluării computerizate”, a explicat Sorin Cîmpeanu, citat de Școala 9.
Profesorii colegiilor care vor decide să organizeze examene vor trece printr-o pregătire specială pentru evaluarea subiectelor de admitere.
Examenul de Bacalaureat va avea:
- o singură probă scrisă de evaluare a competențelor de bază pentru disciplinele din trunchiul comun: română, matematică, istorie, geografie, socio-umane, la care elevii ar trebui să ia minimum 6;
- două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și vor fi verificate competențele de bază B1;
- o probă de evaluare a competențelor digitale, în raport cu standardele europene;
- probă la limba și literatura maternă, minimum 6 pentru promovare;
- o probă scrisă facultativă care nu va condiționa promovarea la Bac, va avea rolul însă de a-l ajuta pe elev să-și demonstreze nivelul de excelență pentru piața muncii sau domeniul ales la admitere.
Debutul în profesia didactică
Profesorii vor avea o perioadă de stagiatură de un an, timp în care acesta va avea un mentor, va face practică în școli și va putea asista la orele cadrului didactic care îl ghidează. Profesorii mentori vor fi plătiți în plus pe lângă salariul de bază și vor putea avea norma didactică de 14 ore. La fel, debutanții vor putea avea norme de 12 ore.
Tinerii vor fi încurajați să intre în sistem și prin salarizare care va crește cu 43%, adică un debutant va avea salariul mediu pe economie, astăzi în jurul sumei de 3.700 de lei.
Va fi schimbat modul de organizare a titularizării care va rămâne la nivel național, însă va fi posibilă titularizarea pe post și pentru un număr de ore mai mic decât norma didactică de 18 ore. „Începând cu anul viitor, vor fi scoase la cocnurs și acele posturi care sunt de 11-12-16 ore, deci chiar dacă nu au 18 ore.
Va exista o platformă dedicată carierei didactice, unde vor exista portofoliile profesionale ale tuturor cadrelor didactice și va fi definit profilul profesional al fiecărui cadru didactic pe fiecare nivel, preșcolar, primar, gimnazial, liceal.
De asemenea, un nou curriculum pentru primar și gimnazial va fi gata până în septembrie anul viitor și vor fi revizuite planurile cadru, promit oficialii Ministerului.
Soso1968 16.07.2022, 22:08
Despre desființarea Palatelor Copiilor nu vorbește nimeni. Profesorii vor deveni ce ? Instructorii culturali asta dacă vor mai avea unde să muncească.
Cetateanul 17.07.2022, 14:49
1. ,,Admiterea" specialilor, ne întoarce în anii 2000 favorizând corupția si grupurile de interese locale fiind un fel de evaluare paralelă. Colegiile devin un fel de unități speciale care nu se supun legii și evită astfel evaluarea națională singura modalitate unitară și obiectivă de departajare. 2. Salariile ce erau majorate prin legea 153 din 2017 si trebuiau platite din 2022 au fost amânate cu 5 ani in transe, deci nicicum nu vor exista alte creșteri. 3. Desfintarea cluburilor scolare va incuraja privatizarea act. extrașcolare cei fara bani fiind exclusi. 4. Bacalaureatul este o abominatie. Comasează disciplinele importante intr-o singură probă dar creeaza probe distincte pt limbi straine ca si cum ar incuraja emigrarea. 5. Desi nu sunt bani de salarii se dorește înființarea a 17.000 de posturi de ,, directori administrativi" in scoli. Noi sinecuri politice si posturi de conducere cu salarii uriașe. 6. Statutul profesorilor conține doar obligații, al elevilor doar drepturi. 7. Consultare publică in mijlocul verii? Sa fim serioși este o mascaradă.