ANALIZĂ | Care sunt principalele surse de venit ale Coreei de Nord. Cum își permite țara comunistă continuarea programelor balistic și nuclear
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coreea de Nord a amenințat din nou securitatea internațională, efectuând al șaselea său test nuclear, ceea ce a atras amenințări că va fi ținta a noi sancțiuni din partea ONU – “cele mai dure posibile”, după cum a pledat ambasadorul SUA la ONU.Totuși, țara comunistă este vizată de sancțiuni încă din 2006, de la primul său test nuclear, iar de atunci a reușit să continue dezvoltarea programelor balistic și nuclear. Prin urmare, cum își permite țara comunistă să investească bani în aceste programe și care sunt sursele sale de venit?
Când vine vorba despre Coreea de Nord, multe întrebări rămân fără răspuns. Țara este una dintre cele mai închise din lume, iar informațiile care depășesc granițele vin de cele mai multe ori prin serviciile de informații. De exemplu, acum a ieșit la iveală că țara ar fi mutat o rachetă pe coasta de vest, pregătindu-se de un nou test balistic – informație pe care Ministerul Apărării de la Seul nu a putut să o confirme.
Cele mai multe anunțuri oficiale din țara comunistă sunt legate de domeniul armatei și de încercările țării de a deveni o putere nucleară. Despre populația țării se spune că este încercată de foamete sau că alimentele sunt greu de găsit în zonele rurale.
În fața acestor probleme, economia nord-coreană a înregistrat anul trecut o creștere de 3,9%, după cum datele Băncii centrale din Coreea de Sud, care se bazează pe informaţii furnizate de Ministerul Reunificării şi informațiile oferite de serviciile de spionaj. Este cea mai puternică creștere economică din 1999, o creștere care ridică întrebări legate de economia țării comuniste.
Țara ara este vizată încă din 2006 de sancțiuni economice, de când a efectuat primul său test nuclear, iar măsurile au fost înăspire de la un an la altul, pe măsură ce regimul de la Phenian a refuzat să pună capăt programelor sale balistic și nuclear.
În plus, tot anul trecut, Coreea de Sud a decis să închidă platforma industrială administrată în comun de ambele ţări în apropierea zonei demilitarizate, după un astfel de test cu rachetă balistică. Astfel, comerţul dintre cele două ţări a scăzut cu 88%, iar China a rămas de departe cel mai mare partener comercial al Coreei de Nord - peste 90% din exporturile din Coreea de Nord ajung în țara vecină.
Prin urmare, oficial, economia țării comuniste a crescut în principal datorită acestor exporturi. Neoficial, țara comunistă are mai multe surse de venit care îi permit investiții în programul nuclear, în condițiile în care PIB-ul țării este sub 30 de miliarde de dolari - infim față de cel al Coreei de Sud, țară cu o economie de peste 1.340 de miliarde de dolari.
Cum afectează sancțiunile ONU țara comunistă
Sancțiunile impuse până acum Coreei de Nord au avut ca țintă importurile de fier și cărbune. Cu toate acestea, ajutoarele umanitare sunt în continuare trimise în această țară, afirmă Anwita Basu, expert în economia țărilor asiatice, pentru Standard.co.uk.
Fără participarea Chinei, aceste sancțiuni au avut un impact nesemnificativ asupra economiei țării comuniste. Lucrurile ar putea să se schimbe, căci, în luna august, Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate noi sancțiuni împotriva regimului. De această dată, Beijingul a anunțat că oprește importurile de cărbune și minereu de fier din Coreea de Nord, ceea ce înseamnă o lovitură de aproape un miliard de dolari la economia țării.
Analistul Anwita Basu consideră că și aceste sancțiuni nu vor reprezenta o lovitură foarte mare pentru economia țării comuniste, deoarece statul controlează totul.
“Sancțiunile au un efect asupra importurilor ceea ce poate face ca unele echipamente să devină mai scumpe. Însă statul poate controla prețurile. Sancțiunile nu vor aduce încă economia țării pe genunchi”, consideră analistul.
Un alt motiv pentru care acest lucru nu se întâmplă est efaptul că, până acum, SUA și aliații lor s-au limitat la embargouri directe împotriva Coreei de Nord, evitând sancțiunile împotriva băncilor și firmelor care intermediază accesul Phenianului la economia globală. Asta ar mai închide din ușile de acces ale lui Kim Jong-un, care a reușit între timp să-și dezvolte o rețea de companii paravan care îi asigură acces la piețele negre de produse contrafăcute, precum și de armament, notează The Economist.
Principalele surse de venit ale Coreei de Nord
Cărbunele
Aceasta este principala sursă a Coreei de Nord, milioane de tone de cărbune fiind vândute anual către China. În contextul în care Beijingul a anunțat că va aplica sancțiunile împotriva Phenianului, această sursă de venit este sub semnul întrebării. Totuși, potrivit CNN, țara comunistă ar fi făcut “rezerve” pentru această situație.
Un analist citat de postul de televiziune a afirmat că Phenianul ar fi păstrat cel mai probabil “sume uriașe de bani” în China, acestea fiind folosite de regim pentru a cumpăra ce dorește, inclusiv armament.
Astfel, prin păstrarea unor depozite în China, Phenianul poate evita cu ușurință sancțiunile care au ca scop stoparea accesului la economia globală.
Atacuri cibernetice
Încă de anul trecut, o altă sursă de venit pentru Coreea de Nord o reprezintă atacurile cibernetice. Țara a fost acuzată de cel puțin 18 astfel de atacuri asupra unor instituții financiare, potrivit unui raport al Kaspersky. De altfel, s-a speculat chiar că țara ar fi și în spatele virusului WannaCry, care a afectat zeci de țări.
Tot din Coreea de Nord ar fi fost lansat și atacul care a lăsat banca centrală din Bangladesh fără zeci de milioane de dolari. Hackerii au mai acționat și în Costa Rica, Polonia, precum și Nigeria. Aceasta ar fi cea mai recentă metodă ilicită a Coreei de Nord de a face bani.
Programul de “recrutare” forţată
Coreea de Nord are o elită foarte bogată în capitală, însă cei mai mulți dintre cetățenii țării sunt săraci și se confruntă cu foamete. Mii dintre ei sunt “recrutați” cu forța și trimiși la muncă străinătate, prin China, Rusia sau Orientul Mijlociu, potrivit unui raport al ONU din 2015.
În plus, regimul a început să tolereze micile afaceri din teritoriul țării, iar acestea aduc și ele un plus la bugetul țării. Din 2013, pe teritoriul țării au apărut peste 400 de așa numite centre comerciale, controlate și autorizate oficial de regim, care au ajuns să genereze până la 90% din veniturile gospodăriilor, notează Financial Times.
Motivul pentru care o femeie a mers la 101 întâlniri cu 52 de bărbaţi într-un singur an. E uimitor ce a învățat
