Care sunt prioritățile economice pentru viitorul guvern: rezolvarea problemelor bugetare și renegocierea PNRR - ANALIZĂ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a validat joi alegerile prezidențiale, dând astfel undă verde pentru ca Nicușor Dan să ocupe fotoliul de președinte. Acesta urmează mai departe să negocieze cu partidele și să propună un premier.
Cuprins:
În timpul campaniei electorale, Nicușor Dan a pledat pentru un guvern proeuropean condus de Ilie Bolojan, astfel că acesta are cele mai mari șanse.
Însă viitorul guvern trebuie să ia rapid o serie de măsuri și să rezolve o serie de probleme pe termen lung.
Rezolvarea problemelor bugetare
România a terminat anul trecut cu un deficit bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Cum veniturile sunt de circa 30% din PIB, deficitul este practic o treime din banii colectați și un sfert din cheltuielile totale ale României.
Potrivit tratatelor europene, limita este de 3% din PIB.
Guvernul condus anterior de premierul Marcel Ciolacu a avut o țintă de 5%, ridicată ulterior la 7% din PIB, dar ambele au fost ratate.
În acest an, țara noastră a consemnat un deficit de 2,3% pe primele trei luni, iar Comisia Europeană estimează că țara noastră va termina acest an cu un minus de 8,6%, potrivit Economedia.
Evitarea retrogradării la junk
Țara noastră trebuie să vină rapid cu un pachet de măsuri de reducere a deficitului, astfel încât să evite retrogradarea României în categoria junk de către agențiile de rating financiar.
Acest lucru este vital, deoarece o retrogradare ar însemna plecare de bani din România, ceea ce înseamnă posibile noi scăderi ale leului, dar și o creștere a dobânzilor, astfel încât statul se va finanța tot mai scump.
Pentru a evita acest lucru, țara noastră trebuie să vină cu un pachet solid de măsuri.
Libertatea a scris încă de anul trecut că autoritățile analizează majorarea TVA de la 19% la 21%, în vreme ce în acest an s-a mai discutat de creșterea impozitului pe salarii de la 10% la 12% și a celui pe dividende de la 10% la 16%.
Concomitent, românii ar urma să plătească impozite la nivelul pieței pe locuințe, în timp ce o nouă taxă auto își va face apariția, conform obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Taxarea inversă la TVA
În schimb, noul președinte Nicușor Dan a anunțat că nu va gira creșterea TVA și va alege un premier care să nu îl crească. Concomitent, a spus că nu va promulga nicio lege care să crească TVA.
Există însă o măsură legată de TVA care a fost propusă în ultimele zile: taxarea inversă.
Aceasta este susținută de către avocatul Gabriel Biriș, dar și de Eugen Rădulescu, consilier al Băncii Naționale a României (BNR).
„Avem neîncasări de ordinul a peste două miliarde de euro anual din TVA. Aici nu mai este nepricepere, aici este fraudă. Cu o medie a neîncasărilor de 5% în celelalte ţări ale Uniunii Europene, la noi este 35% de zeci de ani. Aici este cheia de boltă a restabilirii echilibrului bugetar. Există aici soluţia taxării inverse, o soluţie tehnică ce ar putea rezolva radical toată problema”. Eugen Rădulescu - consilier BNR
Taxarea inversă este un mecanism care permite evitarea fraudelor la TVA. Practic, fiecare firmă de pe un lanț de tranzacții va fi obligată să colecteze TVA de la partenerii de tranzacții.
Însă este posibil ca măsura să fie criticată de către mediul de afaceri, deoarece mecanismul de taxare inversă transferă răspunderea pentru raportarea unei tranzacții grevate de TVA de la vânzător la cumpărătorul de bunuri sau servicii.
Eliminarea risipei
O altă problemă a Guvernului este reducerea de cheltuieli. România nu are o structură prea flexibilă a bugetului, acesta fiind cheltuit în proporție de 90% pentru pensii și salarii.
Nicușor Dan a declarat joi că trebuie tăiate 30 de miliarde de lei din cheltuielile statului.
Există însă o serie de cheltuieli la care se poate renunța, de la investițiile inutile la subvențiile pentru partide sau pensiile speciale.
Reducerea sau eliminarea pensiilor speciale necesită însă o analiză atentă, deoarece toate măsurile luate în ultimii ani care vizau acest lucru au căzut la Curtea Constituțională.
Renegocierea PNRR
Renegocierea PNRR cu Comisia Europeană este una dintre cele mai grele misiuni pentru viitorul Guvern.
Acesta este aproape blocat deoarece fostul Guvern nu a făcut reformele asumate.
Guvernul se află la cuțite cu Comisia Europeană pe mai multe dosare:
- decăpușarea companiilor de stat și alegerea unor directori pe principiile guvernanței corporative
- reforma pensiilor speciale
- reforma fiscală
- reforma salarizării bugetare
- construcția de spitale prin PNRR
- închiderea cărbunelui și promovarea legii pentru energia eoliană offshore.
Rezolvarea inegalităților sociale
Rezolvarea inegalităților sociale a devenit tot mai presantă, în special după votul recent pentru alegerile prezidențiale.
România este pe locul al doilea la nivel european în privința riscului de sărăcie și excluziune socială, conform datelor Eurostat, citate de Financial Intelligence.
Țara noastră are un procent de 27,9% din populație în risc de sărăcie, adică mai bine de un sfert. România este în urma Bulgariei (30,3%) și peste Grecia (26,9%).
Concomitent, peste un sfert dintre copiii români, adică 250.000, se culcă flămânzi pentru că sunt săraci, conform unui studiu realizat de World Vision România, citat de Digi24. Aceștia trăiesc în special în mediul rural.
