Casa Poporului, între mit şi realitate! LEGENDELE care îţi dau FIORI | FOTO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Casa Poporului măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Are 9 nivele la suprafață și alte 9 subterane. Clădirea a intrat de 3 ori în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume.
Pe lângă dărâmarea unui cartier boem, a zeci de vile şi case, construcţia Palatului Parlamentului a ruinat şi multe destine.
Una dintre poveştile tragice aparţine unei femei din Iaşi, care este covinsă că fiul ei a murit, în urmă cu 21 de ani, pe când lucra la ridicarea Palatului Parlamentului. Băiatul ei, Ştefan, care avea doar 27 de ani, ar fi fost zidit într-un stâlp de la intrarea în clădire. Femeia i-ar fi auzit în tren, în timp ce venea la Bucureşti să-şi vadă copilul, pe muncitori vorbind despre baiatul ei, care ar fi căzut într-un cofraj de beton şi ar fi murit îngropat acolo, relatează Historia.ro
De aceeaşi soartă cruntă ar fi avut parte şi o tânără zidăriţă, Ana. Acestea nu sunt însă singurele victime, iar legende cu morţii care bântuie şi acum clădirea au apărut inevitabil. Personalul de noapte al clădirii povesteşte cum aceste fantome au început să-şi facă simţită prezenţa cu aproximativ 10 ani în urmă. „Anca" este una dintre ele. Potrivit relatărilor, năluca este o tânără de 20 de ani, cu o rochie de vară cu desen floral, care se arată doar personalului în uniformă şi cere ajutor.
Dincolo de legende şi poveşti cu final tragic, sunt şi zvonuri care au fost confirmate. Astfel, la subsolul Palatului Parlamentului se găsesc „bubulinele", cum le numesc, în glumă, cunoscătorii, două adăposturi antiatomice, pe care dictatorul le-a comandat pentru a avea unde se retrage dacă viaţa i-ar fi fost pusă în pericol.
Cât despre zvonul că fostul dictator şi-ar fi construit o linie secretă de metrou, arhitecta Anca Petrescu îşi aminteşte că la începutul lucrărilor a sesizat nişte „legături" subterane gata executate, însă tot armata a avut grijă să le ferească de ochii lor, acoperindu-le
