Ați trecut de sute de ori pe lângă ea. Știați ce ascunde această clădire din centrul Bucureștiului?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patru coloane cilindrice monumentale, șase basoreliefuri dedicate muncii și industriei și detalii sculptate în piatră masivă de Deva. Sunt câteva dintre elementele care fac din clădirea UGIR de pe strada George Enescu una dintre construcțiile interbelice remarcabile din centrul Bucureștiului.
Cuprins:
Există clădiri pe lângă care trecem de sute de ori fără să le vedem cu adevărat detaliile. Le știm din colțul ochiului, le recunoaștem după reclamele de pe o parte a clădirii sau după magazinul care rezistă la parter de zeci de ani.
Dar când descoperi o fotografie veche cu aceeași clădire, fără schimbările haotice aduse în ultima perioadă, descoperi cu adevărat o parte din istorie.
La pas pe străduțele din București
Așa se întâmplă cu imobilul UGIR de pe strada George Enescu, în apropierea Pieței Romane. Sau, mai simplu spus, clădirea în care funcționează, printre altele, și Uniunea Generală a Industriașilor din România.
Astăzi, clădirea poate părea doar una dintre numeroasele construcții interbelice din centrul Bucureștiului.
Dacă îi privești însă fațada cu puțină atenție, apar câteva elemente greu de ignorat: coloane cilindrice monumentale, suprafețe sculptate cu mare atenție, basoreliefuri și tot felul de modele care rezistă de zeci de ani.
Arhitectură fascistă în Piața Romană din București?
Proiectul de arhitectură i-a aparținut lui Constantin Moșinschi, iar proiectarea structurii, lui Emil Prager, unul dintre inginerii importanți ai construcțiilor românești din prima jumătate a secolului XX. Cei doi au numele gravat în marmura clădirii, ca o recunoaște istorică.
Documentele indică o perioadă de construire cuprinsă între 1933 și 1940, în timp ce autorizația de construire este datată 1938.
Este Bucureștiul ultimilor ani ai domniei lui Carol al II-lea un oraș în care arhitectura traversează una dintre cele mai interesante perioade ale sale. Iar dacă te uiți atent la clădire, îți pui întrebarea dacă fațada acesteia este fascistă.
Un articol publicat în 2009 pe blogul „Bucureștii noi și vechi” o numea „un exemplu spectaculos de arhitectură fascistă”, iar autorul se întreba dacă nu ar fi mai potrivit termenul „mussolinian”.
Ea este, înainte de toate, o clădire românească, proiectată pentru o organizație a industriei românești, într-un București aflat sub o altă construcție politică și culturală. Dar arhitectura ei vorbește foarte limpede despre monumentalismul italian al anilor '30.
Șase basoreliefuri despre muncă și industrie
Elementul care domină clădirea îl reprezintă cele patru coloane cilindrice care se ridică pe verticală în zona centrală a fațadei. Nu sunt coloanele elegante, subțiri și decorative ale unui palat neoclasic, ci coloane masive.
Privită în fotografiile istorice, clădirea apare ca un volum deschis, ordonat, aproape ceremonial. Coloanele, ferestrele și decorul sculptural sunt legate într-o compoziție în care fiecare element pare să aibă un loc precis.
Există detalii potrivit cărora coloanele sunt realizate din piatră masivă de Deva, iar tamburii lor au fost prelucrați mecanic, fiind considerați o premieră în România la vremea respectivă.
Pe fațadă se află o serie de șase basoreliefuri realizate de Mac Constantinescu și Ion Jalea, reprezentând teme legate de muncă, industrie și activități productive.
Detalii arhitecturale-unicat care rezistă de zeci de ani
Chiar dacă fațada nu mai este la fel de curată ca acum zeci de ani, atunci când decorul făcea parte din ansamblul arhitectural și nu era un detaliu aproape pierdut printre cabluri, reclame și instalații, încă se pot observa detaliile arhitecturale unicat.
Muncitorul, mașina, agricultura, producția și forța fizică nu erau doar teme decorative. Ele făceau parte din mesajul clădirii: aici se află oamenii care organizează și reprezintă producția țării.
Interesant este că aceste imagini ale muncii aveau să supraviețuiască schimbării radicale de regim politic de după război.
În trecut, glorificarea muncii putea fi asociată cu discursul comunist și autoritar al epocii. Era un limbaj vizual clar, cu basoreliefuri care aveau un rol ilustrativ și propagandistic.
Conform informațiilor disponibile, clădirea are două subsoluri, parter și cinci etaje. Iar astăzi este în continuare sediul UGIR, dar și „casă” pentru alte instituții și firme. Iar unele săli ale UGIR se pot închiria pentru conferințe și evenimente.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
