Cât de pregătite sunt spitalele celor mai periculoase zone din drumurile morții? La Râmnicu Sărat nu e UPU, la Brașov funcționează „în spațiu provizoriu”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În 2010-2020, pe DN1 și pe DN2 au avut loc 11.168 de accidente. Mii de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Șoselele nu s-au modernizat. Dar măcar Ministerul Sănătății a realizat într-un deceniu că are o încărcare masivă de pacienți, unii cu traume grave, în aceste puncte fierbinți? Răspunsul e „nu”.
Cuprins:
În ultimul deceniu, statistica spune clar: cele mai multe accidente din România au loc pe DN1 și pe DN2.
La rândul lor, cele două drumuri naționale au epicentre ale accidentelor, unde sunt mai dese decât în alte părți ale arterelor care traversează România. În prezent, în România sunt identificate circa 270 de așa-numite puncte negre - sectoare de drum periculoase unde se întâmplă relativ frecvent accidente soldate cu victime.
Pe DN1, zona de mare risc e Brașovul. Porțiunea dintre Brașov și Făgăraș este una deosebit de periculoasă, în care au loc, anual, zeci de accidente. Dar sub Tâmpa nu vin doar accidentele de pe DN1.
De exemplu, între Rupea și Fișer, pe DN13, o persoană a murit și alte 3 au fost grav rănite chiar luni, 6 martie, scria Monitorul de Făgăraș. Rupea se află la 64 de kilometri de Brașov, iar victimele accidentelor serioase din zonă sunt transportate tot la Spitalul Județean Brașov.
Dincolo, pe DN2, cea mai periculoasă zonă este cea dintre Râmnicu Sărat și Obrejița, Vrancea. Libertatea a numărat, aici, 50 de cruci așezate pe cele două sensuri de mers, asta în condițiile în care unele cruci au trecute mai multe victime iar în urma multor accidente nu au fost montate cruci.
<strong>Spitale apropiate de zonele predispuse la accidente nu au primit niciodată resurse suplimentare. La Râmnicu Sărat nu există Unitate Primiri Urgențe (UPU), în timp ce la Brașov funcționează la jumătate din capacitate, într-un spațiu de două ori mai mic.</strong>
Brașov: 8.529 de pacienți, victime ale accidentelor rutiere în ultimii 9 ani
La Brașov, „Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) funcționează de aproximativ 4 ani într-un spațiu provizoriu de două ori mai mic”, după cum a comunicat Spitalul Județean către Libertatea. În acest spațiu, în cele 15 paturi disponibile, au fost tratate:
- 959 de victime ale accidentelor rutiere în 2018 (din 584 de accidente rutiere);
- 1.049 în 2019 (din 519 accidente produse);
- 729 în 2020 (din 386 accidente).
Dacă ne uităm la numărul accidentelor produse pe DN1, în urma fiecărui accident aproximativ două persoane ajung la spitalul din Brașov. Din datele oferite de spital, anul 2012 este cel în care 1.070 de persoane au primit îngrijiri la UPU, cel mai mare număr de pacienți victime ale accidentelor rutiere din ultimii ani. Atunci s-au înregistrat 584 de accidente.
Rm. Sărat: nu există UPU, răniții grav - la București
La Râmnicu Sărat ajung mai puține persoane: 370 de victime ale accidentelor rutiere în ultimii 7 ani. În acești ani au avut loc aproximativ 3.000 de accidente pe DN2. Însă Rm. Sărat nu este un spital în care ajung răniții grav. Majoritatea celor accidentați serios, care au viața pusă în pericol, sunt duși de urgență la București.
Însă nu numai. De exemplu, la ultimul accident serios din zonă, petrecut luna trecută, o femeie a cărei mașină a fost strivită între două TIR-uri a fost transportată la spitalul din Rm. Sărat, scria Adevărul.
129 de victime ale accidentelor rutiere au ajuns la Rm. Sărat în 2019
„Spitalul Municipal Râmnicu Sărat nu are Unitate de Primiri Urgențe, ci doar Cameră de Gardă”, spune răspunsul venit la solicitarea ziarului.
De exemplu, în cazul unui accident în care au fost implicați handbaliștii de la CS Târgoviște în 2015, doar răniții ușor au ajuns la Rm. Sărat.
În rest, răniții grav au fost transportați la două spitale din București, Floreasca și Universitar.
În răspunsul spitalului, acesta punctează că „există solicitări la Ministerul Sănătății, însoțite de note de fundamentare, pentru achiziționarea de echipamente și aparatură medicală”, fără a specifica ce fel de aparate ori echipamente.
