Euro este aproape de a trece de pragul de 5,3 lei pentru un leu, un nou nivel istoric, în condițiile în care șansele ca guvernul condus de Siegfried Mureșan să treacă de votul Parlamentului sunt mici, iar criza politică declanșată de PSD se apropie de cinci luni.
Cuprins:
Miercuri, pe interbancar, leul scădea la 5,2793 lei, iar la cursul oficial al Băncii Naționale a României (BNR) a ajuns la 5,2788 lei, atingând valoarea minimă istorică față de euro.
Concomitent, dobânzile la titlurile de stat ale României pe 10 ani sunt acum la 7,44%, potrivit datelor furnizate de TradingEconomics.
Mișcările vin în contextul în care președintele Nicușor Dan a avut o întâlnire la New York cu investitorii internaționali care împrumută România, la sediul băncii JPMorgan, cea mai mare din Statele Unite. Șeful statului a afirmat că „în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului şi a datoriei”, iar deficitul bugetar va fi redus la 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
În acest an, România și-a propus să termine cu un deficit de 6,2% din PIB, iar pentru anul viitor trebuie să reducă la 5%, în condițiile în care dispar banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care țara noastră îi primea de la Comisia Europeană.
Mai mult, unele reforme au eșuat, așa cum este legea salarizării sau eliminarea pensiilor speciale, așa că nici toți banii europeni nu vor veni.
Țara noastră are nevoie anual de împrumuturi de 60 de miliarde de euro doar pentru a putea funcționa, adică să finanțeze deficitul și să rostogolească datoria publică. Mai exact, să plătească salarii și pensii.
„Fix, dar fix cum era de așteptat - piețele financiare s-au revoltat și acum acționează după prezentarea dezastruoasă din New York de la JPMorgan și după mesajele locale care indică că un guvern reformist nu poate avea majoritatea”, a scris pe Facebook analistul Andrei Caramitru.
„În secunda asta - băncile locale cu departamentele de trezorerie și BNR sunt în situație de criză maximă. BNR nu a mai putut apăra leul la 5,26 și s-a retras la 5,28. Următorul prag e 5,3. Titlurile de stat sunt sub presiune uriașă de vânzare, deși probabil BNR intervine și acolo - dobânzile au sărit de 7,4%. Se vinde tot și agresiv”, afirmă acesta.
„Eu cred deci că guvernul Mureșan va trece. Câteva zile și câteva miliarde de euro scoase din lei și titluri de stat - și criză pe piața valutară și financiară - o să îi facă să înțeleagă. Și dacă nu - nu-i bai - vine troika peste două luni”, a avertizat economistul.
Troika este o referire la Fondul Monetar Internațional, Comisia Europană și Banca Mondială, care au mai asistat România și în perioada 2009-2013, când țara noastră a intrat în criza internațională cu deficite imense lăsate de Guvernul Tăriceanu.
Consultantul fiscal Emilian Duca a explicat pentru Libertatea că România este în mod particular vulnerabilă acum.
„Sunt mai mulți factori pentru care scade leul: în momentul în care ai o situație de criză internațională, monedele slabe au probleme. Așa suntem și noi. Puteam fi în zona euro, ca Bulgaria. În momentul de față, avem o piață a petrolului care este în aer și orice incertitudine internațională duce la fuga capitalului către piețe sigure. Al doilea aspect este că nu am făcut reformele din PNRR, iar asta e numai problema noastră. Dacă vreți, este direct a PSD-ului, care a plecat de la guvernare și a blocat reformele. Acum președintele încearcă să stingă un foc la care nu a fost atent când a fost pornit”, a afirmat Duca.
Acesta spune că nu există prea multe soluții în situația dată.
„Soluții nu prea sunt în afară de creșterea taxării și reforma administrației publice și locale. Dar dacă creștem taxele iar, gonim investitorii și nu ne permitem. Deja am gonit Dacia de aici. Nu văd alt scenariu decât să facem reforme fără bani, așa cum a fost obligată Syriza în Grecia. Din punctul meu de vedere, dacă nu se fac reformele, nu ne va mai da nimeni bani. Cu neserioși nu se pune nimeni la masă”, spune Emilian Duca.
Problema României este că țara noastră are nevoie masivă de bani, dar nu vrea să facă reforme.
„Baza PSD este acolo unde sunt afectați de reforme. Baza lor sunt primarii și ei nu vor să facă nicio reformă, iar fără primari care să mobilizeze oamenii PSD nu ia nici 10% la alegeri. Parlamentul trebuia să facă legile de care avem nevoie, precum legea salarizării bugetare, indiferent dacă se naște sau nu un Guvern. Dar problema de fond e că nu e apetit pentru reforme”, a afirmat expertul.
Bloomberg a scris săptămâna trecută că România are deja dobânzi de junk, fără să fie retrogradată oficial, acestea fiind cele mai mari din Uniunea Europeană.
„Deja avem dobânzi de junk, investitorii oricum nu cred nici agențiile de rating că nu suntem în junk. Varianta rațională e să facem singuri reforme sau o să avem o combinație de Bulgaria – care a avut Consiliu Monetar, cu Grecia – care a fost aproape de faliment, și o să avem reforme mult mai dureroase”, afirmă Duca.
România și-a păstrat statutul de țară recomandată investițiilor în această vară din partea agențiilor Moody’s și Fitch, dar aceasta din urmă a avertizat că România va fi retrogradată dacă criza politică nu se va încheia, iar România nu va avea un Guvern care să prezinte un plan fiscal credibil.
Concomitent, urmează să vină și agenția Standard & Poor’s, care la început de octombrie trebuie la rândul său să dea un verdict.
Mai mult, banca JPMorgan a avertizat explicit în data de 4 septembrie împotriva unui guvern minoritar PSD.
Riscul unui derapaj fiscal crește în cazul instalării unui guvern minoritar al PSD. În acest caz, deficitul ar putea crește de la estimarea anterioară de 5,5% la 6,2% pe standardul european ESA, conform analiștilor băncii americane.
Banca a avertizat atunci că acumularea accelerată a datoriei guvernamentale va continua să umfle sumele destinate plății dobânzilor.
JPMorgan a transmis atunci și un semnal de alarmă liderilor politici care cer o relaxare fiscală: „Tăieri de taxe, în special o reducere a TVA, dacă vor fi adoptate, ar fi foarte vătămătoare pentru deficitul bugetar al anului 2027”, a conchis cea mai mare bancă americană la acel moment, potrivit Ziare.com.
„Ca să ai un leu solid, trebuie să ai un deficit mic. Atât scăderea leului, cât și inflația din ultimii ani au drept cauză deficitele imense făcute de stat, în special pomenile din 2024”, a afirmat și Emilian Duca.
Consultantul fiscal Adrian Bența susține că scăderea leului din această perioadă vine din faptul că marile companii din România fac acum importuri pentru a se pregăti de sezonul de cumpărături de Sărbători.
„Nu e nimic deosebit pentru că scade leul puțin de la o zi la alta. Ba chiar desemnarea unui premier ar trebui să crească leul. În perioada asta se contractează stocurile de iarnă, bunurile care se vând de Sărbători. Tendința e aceeași în toți anii, este vorba de pregătirea importurilor”, a afirmat el.
Acesta avertizează însă la rândul său că, odată ce se trec anumite praguri, este foarte greu ca moneda națională să revină.
„Singura legătură cu criza politică este când a căzut Guvernul Bolojan, deci în seama lui Sorin Grindeanu se poate pune o scădere de 20 de bani față de euro. Problema este că odată ce ai scăzut, nu mai poți să îl readuci. De la 3,5 lei pe euro, cât era la aderarea la UE în 2007, am ajuns acum la 5,3 lei”, a spus Bența.
Pe de altă parte, acesta a spus că, indiferent de situație, era practic datoria președintelui să apere România în fața investitorilor.
„Nicușor Dan s-a dus (la JPMorgan – n.r.) să apere statul, e practic datoria lui. S-a dus să pună o vorbă bună, pe când la JPMorgan e datoria lor să își apere banii. Dacă vine PSD la guvernare, ei fac ce au făcut dintotdeauna: cresc cheltuielile și atunci crește deficitul. Ei își cumpără votanți prin buget. Iar investitorii care sunt expuși pe o țară cu deficit excesiv se tem de asta”, conchide acesta.
cobra 23.09.2026, 16:13
Poate cineva să spună care sunt avantajele intrării României in UE?