Am intrat în a treia săptămână de școală, iar elevii de clasa a IX-a încă nu au primit noile manuale. Potrivit ministrului Educației, Mihai Dimian, cele digitale ar fi trebuit să ajungă deja în școli, însă ne apropiem de finalul lunii, iar acestea lipsesc cu desăvârșire. Cât despre manualele în format fizic, elevii vor trebui să aștepte și mai mult: potrivit autorităților, cel mai devreme copiii le vor primi în octombrie. „Până atunci, ne descurcăm cum putem. Problema este că nu prea putem”, a declarat pentru Libertatea Andreea Cristea, elevă în clasa a IX-a la un liceu tehnologic din Constanța.
Cuprins:
„La începutul anului școlar, în loc să primim manuale noi, le-am primit tot pe cele vechi. Nu înțeleg motivul, din moment ce aproape niciun profesor nu lucrează cu ele și nici noi nu le folosim. Practic, le-am primit degeaba”, ne-a spus eleva Andreea Cristea, care a explicat, mai apoi, cum se desfășoară orele în liceul în care învață.
„Este destul de chinuitor fără manuale. În multe săli de clasă profesorii încă scriu cu creta pe tablă notițe, formule, definiții etc. Încearcă să ne ofere cât mai multe informații, tocmai pentru că noi nu avem cărți după care să învățăm acasă. Tendința este să suplinească ei aceste goluri, cât de mult pot. Ceea ce nu este rău dar, la un moment dat, tabla devine neîncăpătoare. Profesorii ne înșiră acolo rânduri întregi de text pe care noi, de multe ori, nu le mai putem înțelege. Ne pierdem efectiv”.
Mai mult, continuă Andreea, neavând o structură clară oferită de manual, fiecare profesor își gândește singur lecția. „Și, de multe ori, pe acea tablă este haos. Unii elevi nici nu apucă să copieze tot ce scrie acolo, alții nu înțeleg, alții nu pot pune cap la cap niște idei care par aruncate la întâmplare, deși ele nu sunt deloc așa”.
Practic, cine nu înțelege lecția din clasă, cine nu reușește să țină pasul cu profesorul și cu stilul său de predare, nu are nicio șansă să recupereze acasă informațiile pierdute. „În mod normal, dacă nu înțelegi ceva în clasă, deschizi manualul și te lămurești. Însă, neavând cărți, unde să cauți informațiile? În manual lecția este explicată, ai scheme, modele, exemple. Nu mai spun că manualul te ajută să lucrezi suplimentar și pentru testele pe care urmează să le dai. Pe când noi ce să lucrăm?”
Întrebată cum se desfășoară ora de Limbă română, eleva ne-a spus că lecțiile sunt gândite de profesor cât se poate de interactiv. Dar nu este suficient. „Fragmente din anumite opere literare ne sunt prezentate pe tabla digitală - în sălile de clasă unde există așa ceva - iar apoi discutăm foarte mult, analizăm, ne punem întrebări, oferim răspunsuri. Este frumos, este interesant și ne place modul acesta de abordare. Dar ce facem când ajungem acasă? Nu avem cărți să repetăm, să exersăm, să lucrăm în plus, să ne facem temele”.
Andreea ne-a mărturisit că profesorii nu le dau elevilor fișe de lucru pentru acasă. Deocamdată. „Nu avem materiale pentru lucru individual, suplimentar. Ne bazăm doar pe ce s-a predat la clasă. Dacă ai înțeles, bine, dacă nu, ghinion! Cât despre teme, deocamdată nu am primit”.
La toate materiile se întâmplă cam la fel: fără manuale, profesorul dictează lecția sau o scrie la tablă, iar elevii copiază. „În sălile unde avem tablă inteligentă ni se pun videouri, clipuri, diferite materiale educative, exerciții..însă problema apare după ce ai ieșit din clasă, după ce ai plecat de la școală, când ai ajuns acasă, când ai deschis caietul și constați că ai notat prea puțin, că nu ai suficiente informații și nici nu ai de unde să le mai iei. Și rămânem cu nimic! Poate în ziua respectivă nu am apucat să notez tot, poate am fost obosită, nu m-am putut concentra, poate a fost gălăgie în clasă și nu am auzit indicațiile profesorului…”
Andreea ne-a mărturisit că și profesorii sunt revoltați de lipsa manualelor la clasa a IX-a, căci lecțiile devin mai dificil de predat, de explicat. „Cei mai mulți nu ne oferă materiale alternative, care să înlocuiască manualele. Nu avem printate fișe de lucru, modele de exerciții, nu ni se dă de lucru pentru acasă. Un singur profesor ne-a dat fișe de lucru, dar și acelea erau mai mult cu întrebări despre noi, ca să ne cunoască”.
Mai mult, elevii nu au nici culegeri, nici manuale auxiliare. „Avem un ghiozdan foarte ușor. Mai mult cântărește tableta pe care o port la mine”.
Am întrebat-o pe Andreea dacă profesorii i-au anunțat pe elevi cu privire la motivele lipsei manualelor școlare, dacă le-au spus când vor veni aceste cărți și cum vor lucra până atunci. Răspunsul? „Doamna de matematică ne-a spus clar: aveți manuale vechi, lucrați după ele cât se poate. Ne descurcăm cu ce avem. La științele exacte este mai ușor, informațiile fiind, până la urmă, aceleași. În schimb, doamna profesoară de geografie ne-a spus că manualele ar putea veni peste șase luni, că va trece jumătate de an până vor fi redactate” .
Dar să nu ne facem iluzii! Căci, după încheierea licitațiilor, școlile vor avea nevoie de timp pentru a alege din ofertele primite, a explicat pentru Libertatea Ruxandra Achim, profesoară de Limba română la Colegiul Național „I.L.Caragiale”, din București. Prin urmare, este foarte posibil ca termenul inițial să fie devansat cine știe…poate chiar după vacanța de toamnă.
„În cancelarie aproape zilnic avem discuții pe tema aceasta. Lipsa manualelor este o mare problemă mai ales la Limba română. Cum ne descurcăm? Greu. Pentru că manualul îți dădea niște repere, niște idei. Tu, ca profesor, poți oricând să vii cu ceva în plus, însă manualul este foarte important, căci te ghidează în tot procesul acesta de predare”, explică profesoara Ruxandra Achim.
Este motivul pentru care în această perioadă mulți profesori își caută materiale didactice pe internet, participă la webinarii, vorbesc între ei, se consultă, se inspiră unii de la alții. „Sunt, într-adevăr, mai multe drumuri de făcut la bibliotecă, mai multe ore de stat în fața calculatorului pregătind lecția de mâine. Este timp pierdut, este energie depusă, este, până la urmă, o muncă în plus”.
Profesoara ne-a spus că situația este cu atât mai dificilă cu cât anul acesta au fost introduse noile planuri-cadru și noile programe școlare pentru clasa a IX-a. „Ne-ar fi ajutat să avem manuale după această programă nouă pentru că suntem la început, predăm materia diferit și sunt multe aspecte necunoscute, care se vor regla în timp. Este foarte rău că a început anul școlar așa”. Sunt însă și profesori mai norocoși, care au primit materiale ajutătoare chiar de la edituri. „Ca să aibă, totuși, ceva palpabil, cu care să intre la clasă”.
Cât despre cei care nu se descurcă, ei pot insista acum, la început de an școlar, pe recapitulări, testări sau ore introductive. Însă nu este de dorit, pentru că există riscul ca profesorul respectiv să rămână în urmă cu materia. „Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că importantă este, în primul rând, programa școlară. Fiecare se raportează la manual cum consideră de cuviință, însă programa este sfântă, este cea care contează cu adevărat. Alegerea anumitor texte, existența anumitor exerciții toate acestea se pot realiza consultând nu neapărat manual, ci programa. Însă, revenind, și manualul este un instrument foarte important, iar când nu îl ai, încerci să-ți folosești cunoștințele și imaginația”.
Romeo Zamfir, profesor de matematică și directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, a explicat pentru Libertatea că lipsa manualelor este, într-adevăr, un inconvenient, dar, în ceea ce-l privește, lucrurile nu sunt chiar atât de dramatice. „Eu am peste 20 de ani vechime în învățământ și mă descurc și fără manual. La fel și alți colegi de-ai mei care predau în liceu. Este adevărat, matematica este o știință exactă, iar, din acest punct de vedere, lucrurile sunt mai simple. Dar, chiar și așa, în astfel de situații experiența își spune cuvântul”.
Romeo Zamfir ne-a precizat că fără manuale noi profesorii le folosesc pe cele vechi - atât cât se poate - dar au și alte surse de informare. „Este o muncă în plus, un efort mai mare din partea lor, căci trebuie să caute acele informații, să vină la clasă cu fișe de lucru, lecții sintetizate, exerciții, evaluări, modele sau exemple din ceea ce predau”.
Cu alte cuvinte, profesorii trebuie să muncească în plus, să-și pună mintea la contribuție, gândirea, imaginația, chiar intuiția. „Iei din programă ce trebuie să predai și te descurci, cauți singur sursa de informare. Nu este o situație normală, dar, deocamdată, nu avem ce face. Eu, de exemplu, am citit programa, apoi am luat un manual vechi, am văzut ce noțiuni s-au păstrat și m-am folosit la clasă strict de acestea. Am luat apoi și alte cărți de specialitate și culegeri”. Însă, continuă profesorul, sunt și edituri care trimit școlilor manuale spre consultare. „Să ne uităm peste ele, să vedem cum sunt concepute, dacă ne plac sau nu. Și sunt profesori care se folosesc de aceste manuale la clasă. Le folosesc drept model, ca și reper”.
L-am întrebat pe directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” dacă a primit manualele digitale pe care ministrul Educației, Mihai Dimian, le promisese începând cu jumătatea lunii septembrie. „Nu am fost anunțați. Nu avem așa ceva”, ne-a răspuns dascălul.
Directorul Zamfir a precizat că, în momentul în care manualele digitale și cele în format fizic vor fi disponibile, va fi informat printr-o adresă oficială de către inspectoratul școlar județean. „Iar apoi, fiecare școală va trebui să aleagă din mai multe oferte. Într-o săptămână se ia și decizia. De obicei, profesorii din cadrul unei școli aleg același manual, deci lucrurile se mișcă relativ repede”.
Cât despre criteriile după care se fac acest alegeri, ele sunt subiective, a mai spus directorul Zamfir. „Fiecare profesor are un anumit standard, anumite cerințe și alege în funcție de cât de bine reflectă un manual materia care trebuie predată. Este o alegere subiectivă însă - în liceul nostru cel puțin - decizia se ia rapid”.
Ăână ajung manualele în școală, profesorul Zamfir trebuie să găsească soluții în așa fel încât elevii să nu piardă materia, să țină pasul cu programa școlară. „Am făcut o copie electronică a unui capitol întreg dintr-un manual, capitol care nu s-a schimbat, și pe care l-am distribuit pe platforma noastră informatică, în așa fel încât toți elevii să aibă acces la el. Pentru că nu toți copiii sunt atenți la clasă, nu toți reușesc să-și ia notițele complete și corecte. Și atunci au aceste materiale ajutătoare pe care le pot consulta ori de câte ori simt nevoia să aprofundeze o noțiune predată la clasă”, a mai explicat profesorul Zamfir.
Savin Carolina, președinta Uniunii Elevilor Reprezentanți, a declarat pentru Libertatea că, fără manuale, elevii de-a IX-a intră în liceu din start cu un mare handicap. „Avem o programă nouă, ceea ce e bine, dar nu avem după ce studia, ceea ce nu mai este deloc bine. Pentru unii elevi este esențial ca informațiile primite la clasă să fie și tipărite, să aibă oricând acces la ele. Sunt copii care au nevoie de un suport de curs”, consideră aceasta.
Reprezentanta elevilor a atras atenția asupra faptului că Ministerul Educației a avut la dispoziție o vară întreagă să grăbească procedura de achiziționare a manualelor. „Vorbim despre discipline care se dau la Bacalaureat, materii importante. Măcar manualele digitale dacă ar fi ajuns la elevi, dar nici acestea nu există. Și, atunci, un copil care și-ar dori să învețe în plus, acasă, ce ar trebui să facă?”
Răspunsul? Eventual, să-și cumpere singur materiale, culegeri, cărți. „Sau să intre pe internet și să întrebe motoarele de căutare sau inteligența artificială. Care îi dă răspunsuri bune sau nu”, mai spune eleva care consideră că toate aceste probleme ar fi trebuit rezolvate înainte de începerea anului școlar. „Nu poți lăsa un copil fără cărți, în schimb să-i ceri să facă performanță! Pentru că tu, stat român, nu-i oferi educație decât 50%. Restul, i-l refuzi. Dar ne plângem că avem foarte mulți analfabeți funcțional când, de fapt, noi trăim într-o societate disfuncțională”, a mai spus președinta Uniunii Elevilor Reprezentanți.