România se află în criză de timp pentru a evita retrogradarea ratingului de credit la categoria „junk”, pe măsură ce criza politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală, scrie Bloomberg, care citează o analistă a agenției de rating Fitch.
Cuprins:
Agenția a menținut ratingul României la ultima treaptă destinată investițiilor în această vară, la fel ca și Moody’s, iar acum vine rândul agenției Standard & Poor’s, care va face public rezultatul în data de 2 octombrie.
Reamintim, România se află în criză politică prelungită de aproape cinci luni, după demiterea guvernului condus de către Ilie Bolojan de către PSD și AUR.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, acesta fiind susținut de către PNL-USR-UDMR.
Analista Malgorzata Krzywicka a afirmat că capacitatea guvernului de a reduce și mai mult deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil va fi esențială pentru evaluarea bonității sale pe termen scurt.
Încercările de a numi un nou prim-ministru care să beneficieze de o majoritate parlamentară stabilă au eșuat, crescând perspectiva unor alegeri anticipate, scrie sursa citată.
„Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustările necesare”, a declarat Krzywicka într-un interviu.
Cel mai mare partid, PSD, a dat de înțeles că este puțin probabil să-l susțină.
O altă încercare eșuată de a aproba un guvern ar apropia România de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea și sporind riscurile pentru buget și pentru ratingul de credit al statului, conform Bloomerg.
Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a solicita votul parlamentarilor.
La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la cel mai scăzut nivel de investiții cu perspectivă negativă. Decizia a fost luată abia după ce guvernul a contestat evaluarea inițială a agenției de rating.
Krzywicka a semnalat că pragul pentru menținerea ratingului crește cu fiecare săptămână de criză politică, care a început după ce guvernul prim-ministrului Ilie Bolojan s-a prăbușit în luna mai. Acesta a rămas la conducere cu puteri limitate.
„Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, atunci când guvernul s-a prăbușit în primăvară, s-a prelungit până bine în vară”, a spus ea. „Iar acum suntem deja trecut de jumătatea lunii septembrie și încă nu avem o soluție”, a continuat ea.
Și alte agenții de rating au luat notă de această situație. S&P Global urmează să revizuiască ratingul României la începutul lunii viitoare.
Krzywicka a afirmat că România are nevoie de o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din Produsul Intern Brut (PIB) pentru a contribui la stabilizarea creșterii datoriei publice pe termen mediu.
Fitch estimează în prezent deficitul bugetar al României pentru 2026 la 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2% stabilită de guvern.
Deși guvernul a redus decalajul de la 9,3% din PIB în 2024, elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către atingerea unui deficit de 3% sunt esențiale pentru a evita o retrogradare, a afirmat ea.
Krzywicka a menționat că îmbunătățirea colectării impozitelor este una dintre metodele-cheie de reducere a deficitului în anii următori, întrucât „marja de manevră este limitată pe partea cheltuielilor” după măsurile de austeritate deja implementate.
Creșterea economică slabă actuală a României reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare pentru Fitch, întrucât economia de 430 de miliarde de dolari se luptă să iasă din recesiune și să țină sub control cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană.
Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creșterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală.
„Acestea sunt câștiguri marginale”, a spus ea. „Nu se apropie nici pe departe de amploarea ajustării de care România are nevoie. O creștere economică mai puternică, în sine, nu va rezolva problema deficitului mare”, a spus ea.
Se preconizează că economia României se va contracta ușor în 2026, cu o redresare prevăzută pentru 2027, dar încă cu mult sub ratele de creștere din perioada pre-pandemică.
Investitorii tratează deja obligațiunile românești ca fiind singura datorie suverană din UE cu rating de tip „junk”, ceea ce obligă țara să plătească cele mai mari dobânzi din blocul comunitar.
Krzywicka a descris reacția generală a pieței la criza actuală ca fiind „relativ benignă”, afirmând că aceasta se datorează parțial cifrelor bune ale deficitului înregistrate de România în acest an și afluxului de fonduri din UE.
Totuși, o retrogradare ar duce la dobânzi și mai mari, potențiala scădere a leului, inflație și șomaj.