Cât ne costă singurătatea. Argumentul cercetătorilor pentru a continua să ne întâlnim cu cei din jur
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Specialiștii vorbesc despre o epidemie de singurătate, fie că ne referim la cei care nu au pe nimeni sau cei care locuiesc singuri. O analiză Vox EU urmărește care sunt costurile în economie ale acestui nou mod de viață și subliniază că produc o creștere economică cei care continuă să se întâlnească cu prietenii, colegii sau rudele.
La o primă vedere, oamenii care locuiesc singuri consumă mai mult și asta duce la creștere economică, dar în realitate, regiunile cu mai mulți oameni care spun că se simt singuri nu au creștere economică, scrie portalul economic Vox EU. Pandemia de COVID-19 a adâncit tendința de însingurare în societate.
Enciclopedia Britannica definește solitudinea ca fiind „atunci când atât cantitatea, cât și calitatea relațiilor sociale a unei persoane sunt percepute de acea persoană ca lăsând de dorit”. Singurătatea, pe de altă parte, este o experiență stresantă care poate duce la irascibilitate, depresie și creșterea morților premature, în definiția cercetătorilor în științe sociale John și Stephanie Cacioppo.
Diferența între a fi și a trăi singur
Solitudinea se poate referi și la cei care locuiesc singuri într-o casă, fără familie și prieteni, iar această situație nu este privită în manieră negativă. Mai ales că cei mai mulți aleg să trăiască singuri, nu vine dintr-o nevoie. Cel mai adesea, aleg să trăiască singure femeile cu un loc de muncă stabil și studii superioare, potrivit studiilor citate de Vox EU. În pandemie însă, trăitul în singurătate a dus la scăderea gradului de mulțumire.
Cei care locuiesc singuri pot avea însă o viață socială plină. Cercetătorii au făcut o separare între „a fi singur” și „a trăi singur”, două stări diferite care au și un impact economic diferit. Faptul că oamenii nu mai interacționează față în față ar putea afecta schimbul direct de idei și prin urmare, și inovațiile. Izolarea îi poate face pe oameni să se retragă din diferite activități economice. Totuși, să locuiești singur este mai scump, sunt costurile de întreținere ale casei, chiria sau rata, costurile zilnice și asta ar putea echilibra balanța de cheltuieli-încasări.
Singurătatea afectează inovațiile
Cercetătorii au urmărit efectele traiului de unul singur și creșterea economică în 139 de regiuni ale Europei, înainte de pandemia COVID. Au analizat câți oameni trăiesc singuri din populația generală, indexul sociabilității, calculat la numărul de interacțiuni în persoană și frecvența întâlnirilor în persoană.
Au aflat că în țările nordice și în Europa Centrală există mai mulți oameni care locuiesc singuri decât în Iberia și Europa de Est. Țările din sudul Europei, cum sunt Spania și Portugalia au un indice al socializării mai mare, dar stau bine și țări precum Franța, Marea Britanie și Suedia. Au descoperit și că oameni din regiuni în care mulți locuiesc singuri, cum sunt Bruxelles - Belgia, Comte - Franța sau Schleswig-Holstein în Germania, stau bine la capitolul socializare.
Cu toate că solitudinea poate avea consecințe sociale și asupra sănătății fizice și mintale, acest lucru nu afectează și economia neapărat, au descoperit oamenii de știință. În regiunile în care sunt mulți oameni care locuiesc singuri se înregistrează și creștere economică. Dar se face clar delimitarea: vorbim de oameni care au ales ei să locuiască singuri și care rămân activi pe piața muncii.
În zonele cu mai mulți oameni care se simt singuri nu se înregistrează o creștere economică la același nivel. Societățile în care oamenii se întâlnesc mai rar de o dată pe săptămână nu pot crește în același ritm. Performează mai bine regiunile în care populația nu a renunțat la întâlnirile cu prietenii, colegii sau rudele mai des de o dată pe săptămână.
foto: 123rf.com
