EXCLUSIV. Metrul de laser și ceasul cu cesiu, instrumentele care fac România să funcționeze. Pierderea acestora echivalează cu pierderea independenței
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O secundă. Unu. Paf! S-a dus... Ce mare lucru poate să fie într-o secundă? Ei bine, este. Dar într-un metru? Faci un pas și asta e. L-ai trecut. Ei bine, nu e chiar așa. Un metru de laser neon-heliu și un ceas atomic de cesiu fac România să funcționeze în ziua de azi. Libertatea vă prezintă povestea miraculoasă a secundei și a metrului. Acestea ne influențează zi de zi viața, dar e o adevărată știință în spatele lor, pigmentată, pe alocuri, cu fizică cuantică.Kilogramul va avea o nouă definiție începând cu luna noiembrie, după ce s-a constatat că etalonul pentru masă, păstrat în apropierea Parisului, are o greutate fluctuantă.
Cuprins:
Instituția care ne măsoară viața
Șoseaua Vitan-Bârzești, numărul 11, Sector 4, București. Aici se află două dintre cele mai importante instrumente din România. Este vorba de un laser cu heliu-neon și un ceas atomic cu cesiu. Acestea țin ”metrul oficial” și ”timpul oficial” în România și sunt echivalente cu independența țării noastre. Nici mai mult, nici mai puțin.
Biroul Român de Metrologie Legală (BRLM) este instituția care le deține pentru că se ocupă în România de măsuri și etaloane.
Aceasta deține 21 de ”Etaloane Naționale”, între care ”Etalonul Național al unității de măsură metru pentru mărimea fizică lungime” și ”Etalonul Național al unității de măsură secundă pentru unitatea fizică Timp și hertz pentru mărimea fizică frecvență”.
Metrul și lumina care călătorește prin vid
Dar aceasta este doar încălzirea. Căci greul abia acum începe.
”Unitatea SI (Sistemul Internațional de Unități – n.r.) pentru lungime este metrul definit ca distanța parcursă de lumină prin vid într-un interval de timp de 1/299.792.458 dintr-o secundă. Punerea în practică a acestei definiții (realizarea unității) se efectuează cu ajutorul Etalonului național al unității de măsură metru pentru unitatea fizică lungime, întreținut, perfecționat, comparat, conservat și utilizat de către Institutul Național de Metrologie (INM)”, se arată într-un răspuns trimis de către BRML, la o solicitare Libertatea.
Instituția precizează mai departe, că metrul-etalon păstrat de către aceasta este realizat dintr-un laser heliu-neon ținut în condiții foarte stricte, iar acesta are o marjă de eroare extrem de mică: de 2,5 înmulțit cu 10 la minus 11.
Tic-tac: 9 miliarde și un pic de oscilații ale cesiului
Biroul de Metrologie Legală oferă o explicație la fel de savantă și pentru secundă.
”Secunda este definită ca durata a 9.192.631.770 perioade ale radiației corespunzătoare tranziției între două niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de Cs 133, în repaus, la temperatura de 0 K (zero grade kelvin - n.r.), definiție adoptată la cea de-a 13-a Conferință Generală de Măsuri și Greutăți, care a avut loc în anul 1967 și completată în anul 1997. Etalonul național de timp este un etalon primar, bazat pe fenomene fizice atomice, având în componență un oscilator independent de frecvența sistemului energetic național. (...) Incertitudinea de realizare a unității de timp 1 secundă (absolută) este de 50 ns (nanosecunde – n.r.), iar a unității de frecvență 1 Hz (relativă) este 2 ori 10 la minus 15”, mai spune instituția.
Că tot am vorbit mai sus de Kelvin, și acesta urmează să fie rescris în această toamnă.
Sateliții, calibrați constant
Toată această ”păsărească” înseamnă că timpul este foarte precis calculat. Dar de ce e nevoie ca timpul să fie foarte bine sincronizat? Păi, de exemplu, din cauza relativității descoperite de către Albert Einstein am putut afla că obiectele foarte grele pot distorsiona timpul. Atât Soarele, cât și Pământul în sine distorsionează curgerea timpului datorită greutății lor imense.
Din cauză că timpul este distorsionat, sateliții de pe orbita Terrei trebuie mereu sincronizați cu timpul la nivelul solului, altfel aplicațiile GPS ar arăta diferențe imense.
De asemenea, bursele și băncile din lumea întreagă depind de un orar exact pentru realizarea tranzacțiilor sau transferurilor bancare. Iar unele dintre acestea trebuie realizate ”la secundă”.
Pierderea etaloanelor, dezastru național
Ce s-ar întâmpla în cazul în care aceste etaloane ar fi pierdute? Păi ar fi un adevărat dezastru național. Iar pagubele ar merge de la economie până la echivalarea cu pierderea suveranității naționale.
”Întrucât Etaloanele Naționale sunt bunuri ale statului român, scenariul privind pierderea acestor etaloane trebuie corelat cu scenariul pierderii statalității României sau desființării BRML. În eventualitatea absurdă că BRML-INM nu ar mai deține etaloane naționale (în lumea civilizată nu există un precedent) s-ar pierde uniformitatea și exactitatea măsurătorilor în România, cu consecințe grave în toate sectoarele economiei naționale, în funcționarea normală a vieții cotidiene, dar și în comerțul cu alte state ale lumii”, mai spune instituția.
