Cătălin Cherecheș, eliberat condiționat din complezența unei judecătoare, deși tocmai a primit doi ani în plus pentru fuga din țară. Instanța: „Beneficiază de prezumția de nevinovăție”

Dacă hotărârea din acest ultim dosar al lui Cătălin Cherecheș ar rămâne definitivă înainte ca judecătorii să-l pună în libertate, fostul primar din Baia Mare ar avea de executat un total de 6 ani și 4 luni de închisoare, nu 5 ani, fapt care ar da peste cap toate socotelile privind liberarea condiționată.

Cu toate acestea, magistratul fondului, Anamaria Goron, de la Judecătoria Baia Mare, a ales să ignore ultima condamnare a lui Cătălin Cherecheș dispusă la instanța superioară ierarhic.

Judecătoarea a scris în motivarea din 16 iunie 2026 că fostul primar „beneficiază de prezumția de nevinovăție” până la soluționarea definitivă a acelui dosar.

Pe data de 4 iunie 2026, Tribunalul Baia Mare l-a condamnat pe Cătălin Cherecheș la 2 ani de închisoare, contopindu-i această ultimă pedeapsă cu cea precedentă.

De ce prezumția de nevinovăție e doar teoretică în cazul lui Cherecheș

Reamintim că primarul Cherecheș a fugit din țară cu câteva ore înainte să fie condamnat definitiv, a fost prins în Germania și apoi repatriat pentru executarea pedepsei.

La întoarcerea în țară i s-a deschis dosar penal și a fost trimis în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat.

• Juridic vorbind, de prezumția de nevinovăție se bucură orice inculpat până la soluționarea definitivă a procesului, însă din punct de vedere logic, în cazul lui Cătălin Cherecheș nu există niciun dubiu că fapta a existat, că este infracțiune și că el a comis-o.
• Astfel, deși soluția din proces nu este definitivă, instanța de apel nu ar putea da o soluție de achitare pe unul dintre temeiurile de la art. 16 din Codul de procedură penală, respectiv: că fapta lui Cherecheș nu există, că nu este prevăzută de legea penală, că nu există probe că a săvârșit-o sau că ar avea o cauză justificativă.
•  În acest caz, nici măcar „marea prescripție” nu l-ar putea salva pe Cătălin Cherecheș, pentru că trecerea ilegală a frontierei se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani dacă fapta a fost săvârșită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, astfel că termenul de stingere a răspunderii penale se va împlini în noiembrie 2028.

Mai mult, însuși Cătălin Cherecheș a recunoscut fapta, așa cum reiese din motivarea sentinței penale prin care a fost condamnat la 2 ani de închisoare, obținând în acest fel o reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

De aici rezultă că judecătoarea care l-a eliberat condiționat pe Cătălin Cherecheș i-a recunoscut acestuia, de complezență, o teoretică prezumție de nevinovăție, în condițiile în care nici măcar fostul primar nu se consideră nevinovat.

Singura situație ipotetică în care instanța l-ar putea achita pe Cherecheș ar fi una absurdă, în care s-ar dovedi în apel că acesta a părăsit țara împotriva voinței lui, adică cineva să-l fi răpit.

Cum îl scapă instanța pe Cătălin Cherecheș de un an din pedeapsă

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 2693/2026 din 16 iunie 2026, prin care Judecătoria Baia Mare i-a admis pe fond lui Cătălin Cherecheș, pe care o va compara cu Hotărârea nr. 2577/2026 din 4 iunie 2026, prin care Tribunalul Baia Mare l-a condamnat pe fostul primar pentru trecerea ilegală a frontierei.

Din primul document rezultă că deținutul Cătălin Cherecheș a executat 1.332 de zile de închisoare din totalul celor 1.826 de zile ale pedepsei pentru luare de mită, compuse din:

• 799 de zile închisoare efectiv executate,
• 353 de zile de arest preventiv/arest la domiciliu,
• 268 de zile câștigate ca urmare a activităților lucrative
• 12 zile considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru condiţiile necorespunzătoare din pușcării.

Pentru a putea fi eliberat condiționat, Cătălin Cherecheș trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, adică 1.217 zile, condiție pe care instanța a constatat că o îndeplinește.

Dacă lui Cătălin Cherecheș i s-ar fi socotit și noua condamnare, el ar fi avut de executat 2.312 zile, astfel că ar fi atins fracția de 2/3 la executarea a 1.541 de zile din pedeapsă, adică ar fi devenit propozabil pentru liberare abia anul viitor.

Procuror: E o chestiune de timp până când noua sentință va fi definitivă

Problema noii condamnări pronunțată recent pe numele lui Cătălin Cherecheș a fost ridicată în procesul de liberare condiționată de către procurorul de ședință:

• „Instanţa trebuie să aibă în vedere şi alte împrejurări în afară de acele criterii care nu pot fi disociate de persoana petentului condamnat şi anume împrejurarea că acesta între timp a fost condamnat, sentinţa nefiind definitivă, pentru comiterea infracţiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat şi fals privind identitatea la pedepse de câte 2 ani închisoare, acele fapte fiind concurente cu pedeapsa de 5 ani închisoare în executarea căreia se află.
• Raportat la modul de comitere a acelor fapte astfel cu ele sunt ilustrate în sentinţa de condamnare se discută de o persoană care a premeditat o faptă, şi-a întocmit planul în cele mai mici detalii, a angrenat în această activitate şi alte persoane asupra cărora avea un ascendent, ceea ce indică un anumit grad de periculozitate.
• Desigur, sentinţa nu este definitivă însă nu se poate face abstracţie de faptul că petentul condamnat a recunoscut faptele, faptele sunt probate şi într-adevăr apelurile care sunt probate de acesta şi de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare vor viza strict cuantumul pedepsei, deci este o chestiune de timp până când această sentinţă va rămâne definitivă.
•  De asemenea, aduce în faţa instanţei şi faptul că în sentinţa de condamnare în executarea căreia se află trebuie punctată împrejurarea că acesta anterior s-a aflat sub efectul unei măsuri preventive relativ o perioadă mare de timp, aproximativ 4 luni, perioadă care însă nu a fost suficientă pentru a-l determina să conştientizeze gravitatea faptelor şi să nu mai comită pe viitor astfel de fapte, astfel încât în preajma pronunţării/rămânerii definitive a sentinţei de condamnare acesta a luat decizia de a se sustrage de la judecată şi de la executarea pedepsei şi a săvârşit acele două infracţiuni de trecere frauduloasă a frontierei de stat şi fals privind identitatea.
•  Nu mai pune la socoteală faptul că petentul condamnat s-a aflat sub efectul unei măsuri preventive, aceea a controlului judiciar, şi cu toate acestea, prin planurile puse în operă, a reuşit să dejoace supravegherea organelor judiciare desemnate cu supravegherea sa şi a reuşit să se sustragă astfel de la executarea pedepsei.
• Trebuie avut în vedere şi faptul că prin comiterea acelor fapte s-a creat o profundă stare de indignare în rândul societăţii (…) şi a determinat legiuitorul în definitiv chiar să modifice legea penală în sensul extinderii conţinutului constitutiv al infracţiunii de evadare (…) şi anume fapta persoanei condamnate (…) de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care hotărârea a rămas definitivă.
• Sigur că statul a făcut un efort mare logistic şi financiar.
• În final, doreşte să sublinieze că printr-o sentinţă din 2023 care este definitivă, mai puţin sub aspectul confiscării, faţă de petentul condamnat s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la comiterea a 4 infracţiuni – luare de mită în formă continuată, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, fals în declaraţii şi coruperea alegătorilor.
• Toate aceste elemente ilustrează un anumit grad de periculozitate ale condamnatului şi prin raportare la acestea, consideră că strict perioada pe care acesta a petrecut-o în stare de detenție până în prezent nu este suficientă astfel încât să convingă instanţa că se poate reintegra în societate”, a arătat reprezentantul Parchetului.

Avocat: Nu se știe dacă va fi condamnat, procesul nu e judecat definitiv

Avocatul lui Cătălin Cherecheș a răspuns procurorului că deși clientul său a primit recent, o nouă condamnare pe fond, nu s-ar putea aprecia la acest moment asupra deznodământului din apel:

• „Se face referire la un cu totul alt dosar şi constată un lucru grav, încălcarea gravă a prezumţiei de nevinovăţie, lucru neacceptat şi nepromovat nici măcar de DNA care în fiecare comunicat face referire la prezumţia de nevinovăţie.
• În această cauză se solicită a se respinge cererea de liberare condiţionată pe motiv că există nişte procese pe rol, nefinalizate, să i se încalce petentului prezumţia de nevinovăţie în ideea în care el ar putea să aibă o eventuală condamnare – nu se ştie dacă va fi, deoarece în prezent procesul nu este definitiv judecat, iar până la finalizarea cauzei petentul se bucură de această prezumţie obligatorie de nevinovăţie.
•  Constantă că este încălcată, dar oricum nu are nicio legătură cu dosarul cauzei.
• Probabil aceste concluzii trebuiau păstrate de lege ferenda (n.r. – pentru viitor) în ideea în care s-ar pune problema unei alte liberări, dar care nu are nicio legătură cu condamnarea de 5 ani pentru care solicită liberarea condiţionată.
•  Solicită a se avea în vedere concluziile privind comportamentul impecabil din partea judecătorului delegat cu privire la petent, a se constata că toate condiţiile sunt îndeplinite, concluziile ministerului public care a recunoscut că toate condiţiile sunt îndeplinite şi a se admite cererea de liberare condiţionată”, a arătat avocatul lui Cătălin Cherecheș.

Cherecheș – „campion” la religie și tenis de masă

Judecătoarea Anamaria Goron de la Judecătoria Baia Mare a fost impresionată de faptul că fostul primar Cătălin Cherecheș a parcurs „în proporție covârșitoare” programele educaționale din penitenciar, astfel că i-a admis cererea de liberare condiționată:

• „Astfel, pe parcursul executării pedepsei, deținutul și-a îndeplinit obiectivele stabilite în Plan, prin participarea la programul recomandat de «Educație civică» și la multiple activităţi de difuzare a culturii și artistice creditate, obținând rezultate foarte bune (…).
•  Suplimentar recomandărilor din Plan, deținutul a participat la programele moral-religioase «Cuvântul care zidește», «Călătoria deținutului», «Biserica și Neamul», precum si la programul de educație prin sport – Modulul Tenis de masă, obținând rezultate bune și foarte bune (…).
• În plus conform evaluărilor realizate pe parcurs, s-a identificat nevoia de optimizare şi dezvoltare personală, astfel a fost inclus în cadrul Proiectului de activitate «Reziliența – Cum să faci fată problemelor?», obținând calificativul Foarte Bun la evaluarea finală.
• Prin participarea la acest demers obligatoriu cu caracter general, participantul s-a familiarizat cu conceptul rezilienței, a avut acces la informaţiile necesare pentru însușirea unor strategii eficiente pentru dezvoltarea acestei abilități şi pentru identificarea calităților personale, cât și resursele din mediul de suport, aspecte care pot duce la îmbunătățirea calității vieții și la formarea unei atitudini corecte față de regulile de conviețuire socială.
•  Mai mult, persoana condamnată, nu este cunoscută cu antecedente penale, a făcut eforturi constante pentru a se adapta la mediul carceral, fiind recompensat de 21 ori, sens în care, raportat şi la durata pedepsei (pedeapsa urmând a expira la data de 18.03.2028), precum şi la perioada executată, instanţa constată că acesta s-a conformat la regulile şi normele impuse de mediul carceral. (…)
• În contextul celor anterior arătate, instanța apreciază că perioada din pedeapsă executată de condamnat este suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins. (…)
• Instanţa apreciază că dispunerea unei soluţii de condamnare faţă de petent prin sentinţa penală nr. 2577/04.06.2026 a Judecătoriei Baia Mare – nedefinitivă, nu este un impediment în acordarea liberării condiţionate, întrucât până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul apelului în dosarul nr. 16513/182/2025, acesta este prezumat a fi nevinovat.
•  Instanţa nu identifică niciun alt motiv pentru care prezenta propunere de liberare condiţionată să nu poată fi admisă, observând că petentul nu este recidivist, iar  riscul de reiterare a activităţii infracţionale identificat este unul scăzut, mai ales în condiţiile în care infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea a fost săvârșită legat de funcţia exercitată la acel moment de condamnat, pe care evident nu o mai ocupă în prezent, neputându-se conchide că petentul prezintă un pericol pentru societate în general.
• Deși infracţiunea care a determinat condamnarea este de o gravitate incontestabilă, acest criteriu, privit izolat, nu poate constitui un impediment în acordarea liberării condiţionate, din moment ce voinţa legiuitorului, neechivocă, nu a fost exprimată în acest sens.
•  În această privinţă legiuitorul nu a instituit nicio interdicţie, liberarea condiţionată putând fi dispusă indiferent de infracţiunea care a atras aplicarea pedepsei în curs de executare, inclusiv atunci când pedeapsa este detenţiunea pe viaţă, o atare concepţie ce corespunde funcţiei de reeducare a pedepsei, care nu are doar un rol sancționator.
•  Având în vedere întregul comportament adoptat de deținut pe perioada executării pedepsei, faptul că a participat la programe educative și sociale, observând și durata pedepsei executate, instanța apreciază că reeducarea și îndreptarea deținutului sunt posibile și fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă.
•  În ceea ce priveşte susţinerile reprezentantului Parchetului (…), instanţa constată că nu le poate avea în vedere întrucât în considerarea îndeplinirii acestei condiţii trebuie evaluat comportamentul condamnatului pe parcursul executării pedepsei şi nu anterior”, a scris judecătoarea în motivarea hotărârii din 16 iunie 2026.

Cherecheș a fugit din țară după schimburi succesive de geci și mașini

Cu 12 zile mai devreme, un alt judecător, de data aceasta de la Tribunalul Baia Mare, nota că faptele lui Cătălin Cherecheș sunt „de o gravitate deosebit de ridicată”, deoarece au presupus un plan bine pus la punct și atragerea în activitatea infracțională a altor persoane.

Din Hotarârea nr. 2577/2026 rezultă că primarul Cătălin Cherecheș și-a pregătit fuga încă din seara precedentă zilei de 24 noiembrie 2023, când instanța programase pronunțarea definitivă pentru ora 8.30.

La ora respectivă însă, Cătălin Cherecheș era deja în Ungaria.

• „Anticipând soluţia defavorabilă a instanţei de apel, inculpatul (Cherecheș Cătălin – n.r.) a luat hotărârea de a se sustrage răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată obiect al dosarului nr. 2537/117/2016, precum şi executării pedepsei privative de libertate aplicată pentru această infracţiune, prin părăsirea teritoriului României, în mod fraudulos.
• Acest demers infracţional al inculpatului (Cherecheș Cătălin – n.r.) a fost sprijinit cu acte de complicitate menite să-i asigure succesul infracţional de către inculpaţii (Sabou Cosmin – n.r.) şi (Ureche Ilie – n.r.), persoane apropiate din anturajul lui.
• În prealabil, (Cherecheș Cătălin – n.r.) şi-a procurat actul de identitate valabil, emis de autorităţile române, reprezentat de cartea de identitate a numitului Jederan (…), cu care are o relaţie de rudenie şi cu care, potrivit fotografiilor de la dosar, prezintă o oarecare asemănare fizionomică.
•  Acest document urma a fi folosit de către inculpat în mod fraudulos, prin prezentarea lui organelor poliţiei de frontieră, cu prilejul ieşirii din ţară. Jederan (…) este fiul surorii mamei numitului (Cherecheș Cătălin – n.r.).
• Este de precizat faptul că, la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa lui (Cherecheș Cătălin – n.r.) în data de 30 noiembrie 2023, au fost descoperite într-o comodă dintr-un dormitor al locuinţei cărţile de identitate româneşti ale părinţilor lui Jederan. (…)
• În data de 23 noiembrie 2023, în jurul orei 17:00, în timp ce se afla la sediul Primăriei municipiului Baia Mare, unde pregătea o transmisiune live prin intermediul reţelei de socializare Facebook, (Cherecheș Cătălin – n.r.) i-a solicitat secretarei sale (…) să se deplaseze la magazine de pe raza municipiului Baia Mare de unde să-i cumpere un telefon mobil (…) cu taste, o cartelă preplătită cu credit echivalent a 200 de lei şi două perechi de ochelari de vedere fără dioptrii, sens în care i-a remis martorei suma de 2000 de lei.
• În fotografiile de la dosar, se observă că Jederan (…) poartă ochelari, inclusiv în fotografia aplicată pe cartea de identitate folosită de către inculpatul (Cherecheș Cătălin – n.r.).
• În continuare, la sediul primăriei a avut loc transmisiunea live în reţeaua Facebook, care s-a încheiat în data de 24 noiembrie 2023, în jurul orei 3:30. După ridicarea echipamentelor tehnice care au servit la efectuarea transmisiunii şi după plecarea persoanelor care au asigurat suportul tehnic al acestei activităţi, în sediul primăriei au rămas (Cherecheș Cătălin – n.r.), împreună cu martorii (…).
•  Inculpatul (Cherecheș Cătălin – n.r.) i-a chemat pe rând, pe fiecare dintre aceştia, într-o încăpere a biroului său, unde le-a comunicat în scris, instrucţiuni menite să ducă la îndeplinire planul său infracţional. Acesta a procedat în această manieră ca o măsură de protecţie împotriva unei eventuale interceptări a conversaţiilor în mediul ambiental.
• Astfel, (Cherecheș Cătălin – n.r.) i-a scris pe o hârtie (secretarei – n.r.) să-i remită cheile maşinii sale marca Volkswagen Golf (…) numitului (…).
• Apoi, i-a comunicat martorei în aceeaşi modalitate că, după ce îl va lăsa acasă, îi va transmite un mesaj să se întoarcă după el, în câteva minute, sub pretextul că şi-a uitat ceva la birou.
• I-a desenat traseul pe care urmau să se deplaseze din nou spre sediul primăriei, indicându-i o zonă situată la intersecţia străzilor Culturii şi 9 Mai, unde martora trebuia să oprească pentru scurt timp vehiculul, pentru ca apoi să-şi continue deplasarea până la sediul primăriei, iar de aici să revină cu autoturismul la locuinţa sa.
• Totodată, (Cherecheș Cătălin – n.r.) i-a dat indicaţii martorei ca, la ora 7:00, să-l contacteze fie telefonic, fie personal, pe inculpatul (Ureche Ilie – n.r.) şi să-i comunice să se deplaseze în localitatea Mateszalka din Ungaria, într-un loc cunoscut de către acest inculpat, de unde să-l ia şi să-l transporte la o destinaţie necunoscută, folosind, potrivit declaraţiei martorei, următoarele cuvinte: «la ora 7, sună-l pe (Ilie – n.r.) sau întâlneşte-te cu el şi spune-i să mă ia de la Mateszalka, de unde ştie el». (…)
• În cursul deplasării, (Cherecheș Cătălin – n.r.) şi (Sabou Cosmin – n.r.) au făcut schimb de geci. Totodată, la un moment dat, (Sabou Cosmin – n.r.) a trecut pe bancheta dreapta faţă a autoturismului. Aceste acţiuni ale lui (Sabou Cosmin – n.r.) nu au fost întâmplătoare, ci au avut scopul de a crea confuzie, în eventualitatea în care (Cherecheș Cătălin – n.r.) ar fi fost supravegheat de către organele de poliţie.
• Când a ajuns pe strada 9 Mai, martora a oprit autoturismul în locul stabilit anterior, iar (Cherecheș Cătălin – n.r.) a coborât din autoturism (…). Practic, din analiza acţiunilor lui (Cherecheș Cătălin – n.r.) şi ale lui (Sabou Cosmin – n.r.), din contextul expus în cele ce preced, rezultă că aceştia au dorit să creeze aparenţa că, cel care a coborât din autoturism a fost (Sabou Cosmin – n.r.), nu (Cherecheș Cătălin – n.r.).
• În continuare, martora s-a deplasat la sediul primăriei, a intrat în birou şi a pus într-o pungă mai multe lucruri aparţinând lui (Cherecheș Cătălin – n.r.), apoi a revenit în autoturism şi i-a remis punga lui (Sabou Cosmin – n.r.).
• Martora l-a transportat apoi cu autoturismul pe (Sabou Cosmin – n.r.) la locuinţa lui (Cherecheș Cătălin – n.r.), unde acesta a coborât din autoturism şi a intrat în locuinţă, având asupra sa punga cu bunuri remisă de către martoră. Martora s-a întors la primărie unde a lăsat autoturismul, apoi a plecat acasă.
• Din faptele expuse, rezultă şi mai evident sprijinul acordat lui (Cherecheș Cătălin – n.r.) de către (Sabou Cosmin – n.r.) prin acţiunile sale, menite să creeze aparenţa că inculpatul (Cherecheș Cătălin – n.r.) s-a întors la domiciliu de la sediul primăriei.
•  În apropierea locului unde a coborât din autoturismul condus de către (secretară – n.r.), (Cherecheș Cătălin – n.r.) a fost aşteptat de către (un alt șofer -n.r.), aflat la volanul autoturismului marca Volkswagen Golf, aparţinând (secretarei – n.r.)
• La indicaţiile lui (Cherecheș Cătălin – n.r.), (șoferul – n.r.) s-a deplasat cu autoturismul (…) până la o staţie de taximetre amplasată în zona intersecţiei (…), unde a ajuns în jurul orei 7:30.
• Aici (Cherecheș Cătălin – n.r.) a urcat în taximetrul marca Dacia Duster cu numărul de înmatriculare (…), la volanul căruia se afla martorul (…), căruia i-a solicitat să-l transporte în Ungaria, în localitatea Mateszalka, la magazinul Tesko, prin punctul de trecere a frontierei Petea. (…)
•  La ieşirea din ţară, prin punctul de trecere a frontierei Petea, în jurul orei 7:49, (Cherecheș Cătălin – n.r.) i-a înmânat lui (șoferului – n.r.) cartea de identitate aparţinând numitului Jederan (…), pentru ca martorul să o prezinte poliţiştilor de frontieră aflaţi la ghereta din zona punctului de trecere a frontierei, pentru control.
• Fiind într-o evidentă eroare cu privire la adevăratul titular al cărţii de identitate, (șoferul – n.r.) a prezentat-o în mod succesiv şi în aceeaşi împrejurare, alături de propria sa carte de identitate şi de actele autoturismului, atât poliţistului de frontieră român aflat în exercitarea atribuţiilor de control, cât şi poliţistului de frontieră maghiar.
• Poliţiştii de frontieră au fost astfel induşi în eroare şi au permis ieşirea de pe teritoriul României şi intrarea în Ungaria lui (Cherecheș Cătălin – n.r.), cu toate că în sarcina acestuia Curtea de Apel Cluj stabilise interdicţia părăsirii ţării.
• Odată ajuns pe teritoriul Ungariei, în localitatea Mateszalka, (Cherecheș Cătălin – n.r.) a încercat fără succes să contacteze telefonic alte persoane care să-l sprijine în demersul său infracţional. Aceste demersuri au eşuat întrucât, potrivit declaraţiei (șoferului – n.r.), susnumitul nu a reuşit să-şi activeze nici cartelele telefonice preplătite pe care le avea asupra sa şi nici pe cele cumpărate din Ungaria.
• După ce a aşteptat în parcarea magazinului Tesko din Mateszalka până în jurul orei 10:00 ora Ungariei, 11:00 ora României, (Cherecheș Cătălin – n.r.) i-a solicitat (șoferului – n.r.) să-l transporte până la o benzinărie situată la ieşirea înspre autostrada M3 (de unde a cumpărat mai multe cartele telefonice), apoi i-a solicitat martorului să-l transporte până în centrul capitalei Ungariei – Budapesta.
• Martorul s-a conformat acestei solicitări, transportându-l până în zona centrală a capitalei maghiare, la Hotelul Kempinski, apoi a revenit în ţară.
• De aici, cu ajutorul personalului hotelului, inculpatul a luat legătura cu şoferul care l-a transportat ulterior în Germania. (…)
• Inculpatul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în baza unui plan bine pus la punct, în cele mai mici detalii, şi prin implicarea în activitatea infracţională a mai multor persoane asupra cărora avea un ascendent, ceea ce a condus la trimiterea în judecată a încă două persoane.
• În analiza gravităţii rezultatului produs, instanţa reţin că aceasta este deosebit de ridicată, având în vedere modalitatea de săvârşire a faptelor aşa cum a fost descrisă mai sus, implicarea altor persoane în planul infracţional al inculpatului, statutul social al inculpatului, precum şi, nu în ultimul rând, mediatizarea intensă a situaţiei juridice a acestuia”, se arată în Hotărârea nr. 2577/2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro