Catastrofa aeriană de la Urziceni, din 1977. Fenomenul „amurgului târziu” a contribuit la tragedia soldată cu 29 de morți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un zbor efectuat de compania maghiară Malev, în urmă cu 47 de ani, avea să se prăbușească la circa 30 de kilometri de pista aeroportului Otopeni, în apropiere de Urziceni, în timpul operațiunilor de aterizare.
Cuprins:
40 de kilometri est de Aeroportul Otopeni
Catastrofa s-a soldat cu 29 de morți, iar 24 de pasageri au supraviețuit, majoritatea cu răni ușoare. Aceștia, 23 de cetățeni maghiari și unul turc, se aflau în secțiunea din spate a aeronavei.
Printre decedați au fost cei opt membri maghiari ai echipajului, alți 12 pasageri maghiari, patru germani și cinci turci. Zborul de pasageri Malev 203 a fost operat cu o aeronavă Tupolev Tu-134, care efectua o cursă aeriană între Istanbul și Budapesta, cu escală la București.
Catastrofa s-a produs la 21 septembrie 1977, la aproximativ 40 de kilometri est de Aeroportul Otopeni și la 6 kilometri sud-vest de Urziceni. Echipajul avionului era mixt: ambii piloți, navigatorul, mecanicul de bord și trei însoțitoare făceau parte din escadrila de aviație a guvernului Ungariei, ce aparținea Ministerului de Interne, în timp ce un navigator suplimentar era din cadrul companiei aeriene maghiare.
Unul dintre cei doi piloți, Peter Fejes, ar fi fost pilotul personal și prietenul lui Janos Kadar, liderul Republicii Populare Ungare.
Câmpul de resturi se întindea pe 800 de metri
Avionul Tu-134 se afla în configurație finală de aterizare când, la o altitudine absolută de 55 de metri și o viteză de aproximativ 350 km/h, s-a lovit de copacii unei păduri. Ulterior, s-a prăbușit într-un șanț abrupt și s-a rostogolit pe un câmp unde s-a oprit și a ars. Câmpul de resturi se întindea pe 800 de metri.
Explozia de după prăbușire a fost observată de echipajul unui alt avion care decola de pe Otopeni și care a anunțat turnul de control. În avion nu se afla niciun cetățean român, dar zborul de linie efectua escală la București pentru cetățenii turci care veneau sau plecau din Capitală.
Catastrofa a dus la apariția unor tensiuni diplomatice între România, Ungaria și URSS, unde a fost fabricat avionul. Din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, a fost înființată o comisie româno-ungaro-sovietică, condusă de ministrul român al transporturilor.
Ceaușescu a dat vina pe avionul fabricat în URSS
Ceaușescu însuși, care a sosit la locul accidentului cu elicopterul, i-a trimis lui Kadar o telegramă în care afirma că accidentul s-a produs din cauza unei defecțiuni a echipamentului de fabricație sovietică, în timp ce echipajul a luptat până la capăt pentru viața pasagerilor și a aeronavei.
Pe baza acestei telegrame, președintele comisiei a decis ca trupurile membrilor decedați ai echipajului să fie recuperate rapid de sub epavă și predate autorităților maghiare, chiar dacă acest lucru contravenea normelor internaționale privind investigarea accidentelor aeriene. La Budapesta, decedații au primit onoruri militare, iar militarii căzuți au fost avansați postum.
Oamenii trimiși de la Moscova pentru a face parte din comisia de anchetă au putut ajunge la locul accidentului abia la 27 septembrie, din cauza întârzierilor birocratice, la șase zile după incident și după ce au avut loc funeraliile victimelor.
Concluziile anchetei: eroare de pilotaj
În urma anchetei derulate ulterior s-a stabilit cu certitudine că prăbușirea aeronavei s-a datorat unei erori de pilotaj.
„Comisa de anchetă, pe baza elementelor analizate, consideră că accidentul s-a datorat coborârii aeronavei sub altitudinea autorizată de 600 de metri. Acest lucru s-a datorat faptului că echipajul a continuat zborul planat, cu aeronava în configurația de aterizare, menținând un regim redus de lucru al motoarelor, fapt care a micșorat viteza de înaintare și a mărit viteza verticală a avionului până la 15 m/s.
Fenomenul de înfundare petrecându-se în scurt timp, în apropierea solului, echipajul a pierdut controlul asupra altitudinii de zbor, la acest lucru contribuind și condițiile amurgului târziu. După ce a sesizat pierderea înălțimii, pentru a evita ciocnirea cu solul, echipajul a tras de manșă și a mărit regimul de funcționare al motoarelor, însă aceste manevre au fost tardive”, a fost concluzia oficială a comisiei de anchetă.
Fenomenul „amurgului târziu” este cunoscut în domeniul aviației și se manifestă prin faptul că face ca solul să fie mai dificil de văzut de către piloți.
Convorbirile și sunetele din cabina de pilotaj au confirmat concluziile privind funcționarea tehnicii de aviației. Aeronava nu avea nicio problemă tehnică la momentul prăbușirii.
„Indicațiile sistemului de înregistrare a elementelor de zbor arată că aeronava a fost pilotată până în momentul impactului și că grupul motopropulsor precum și celelalte organe și sisteme au avut reacții corespunzătoare comenzilor date, ceea ce duce la concluzia că tehnica de aviație nu a prezentat defecțiuni de funcționare.
Echipajul era foarte degajat, iar discuțiile și preocupările nu erau direct legate de fazele zborului. Analizele făcute nu au depistat prezența în circuitul organic al membrilor echipajului de conducere a alcoolului sau a drogurilor uzual”, s-a mai arătat în raport.
Secretul din Ungaria
În România, catastrofa a fost trecută sub tăcere, așa cum se întâmpla în regimul comunist cu toate evenimentele negative. În Ungaria însă, autoritățile au publicat informații despre accident, dar au transmis și faptul că avionul ar fi avut probleme tehnice.
Astfel, în momentul în care a fost deschis trenul de aterizare, s-ar fi activat și frânele de aterizare, care, în mod normal, trebuiau deschise doar atunci când avionul atinge solul.
Toate acestea ar fi dus la o scădere drastică a vitezei și la pierderea bruscă de altitudine, lucru care nu a fost observat de piloți. Cutia neagră a surprins șocul semnalului neașteptat, de apropiere de sol, și când când cineva din cabina de pilotaj a strigat: „Ce s-a întâmplat?”. La revenirea în Ungaria, supraviețuitorii au fost abordați de angajații ai Ministerului de Interne și li s-a spus că „nu este recomandat” să vorbească cu presa sau cu oricine altcineva despre dezastru.
În Ungaria a rămas secretă componența echipajului, pentru ca publicul să nu afle că în cabina de pilotaj nu se aflau persoane din cadrul companiei maghiare de transporturi aeriene Malev. Secretul a fost dezvăluit abia după căderea regimului comunist maghiar.
Tot atunci s-a aflat de existența unui raport efectuat de șeful piloților din cadrul Malev care a concluzionat că piloții Ministerului de Interne nu erau pregătiți pentru a pilota avioane civile de linie de tipul Tu-134.
Aceștia au ajuns să piloteze astfel de aeronave pentru a-și menține nivelul de pregătire. Conducerea companiei aeriene nu avea, însă, niciun control asupra acestora, ceea ce contravenea în mod direct convențiilor aviatice internaționale.
Turcul care a făcut autostopul până la București
Cetățeanul turc care a scăpat cu viață ar fi fost implicat într-o veritabilă aventură, după accident. Povestea acestuia nu apare în raportul oficial, dar a rămas în istorie ca urmare a unor relatări din presa turcă.
Inițial, la locul accidentului, au fost găsiți doar 23 de pasageri supraviețuitori. Cu toate acestea, în timpul identificării persoanelor decedate, s-a descoperit că un pasager lipsea. Documentele au fost reverificate și a fost trimisă o cerere la Istanbul, confirmând că un cetățean turc fusese la bord, dar dintr-un motiv inexplicabil dispăruse. Câteva zile mai târziu, turcul dispărut a fost găsit.
Acesta a relatat că, fiind nevătămat, a ieșit din partea intactă a aeronavei, și-a luat valiza și a făcut autostopul până la București. După ce și-a rezolvat problemele în capitala României, turcul a mers la Aeroportul Otopeni pentru a reveni în Turcia. Atunci s-a descoperit că, de fapt, acesta era pasagerul supraviețuitor lipsă din cursa aeriană care se prăbușise la Urziceni.
Sursa foto avion: Iván Radó/Aviation Safety Network / Sursa foto raport: Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS)
danciuche 02.02.2025, 09:55
N-ar fi rau, dle Timonea sa inveti sa te exprimi cult si nu pretios si alambicat ca sa eviti ridicolul; "a marit regimul de functionare al motoarelor", adica vrei sa spui a accelerat, nu? si inca una: "nu au depistat prezența în circuitul organic al membrilor echipajului de conducere a alocoolului...", ha ha; nu era mai simplu sa spui ca nu testele aratasera ca nimeni din echipaj nu bause sau consumase droguri; mai sunt si altele; nu devii mai destept exprimandu-te pompos ci dimpotriva