Câți bani a scos Guvernul din fondul de rezervă pentru lucrările la centrala de la Cernavodă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lucrările hidrotehnice pentru asigurarea resurselor de apă brută necesare funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă au costat statul 12,1 milioane de lei, potrivit unui răspuns transmis de Cancelaria Prim-Ministrului la solicitarea News.ro. Intervențiile vor continua, în contextul în care nivelul Dunării a atins minime istorice, punând presiune pe soluțiile tehnice disponibile.
Cuprins:
Lucrările desfășurate până acum
Pentru menținerea funcționării reactoarelor 1 și 2 ale centralei, responsabile pentru aproximativ 20% din consumul de electricitate al țării, autoritățile au demarat în luna august o serie de lucrări hidrotehnice. Acestea au inclus dragarea albiei în punctele critice Caragheorghe-Turcescu (km 345-342) și Cochirleni (km 309-304), realizată de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați.
Pentru a suplimenta capacitatea de intervenție, Administrația Națională Apele Române (ANAR) a utilizat două unități proprii de dragare, cu o capacitate de 900 m³/h fiecare, în alte puncte critice din zona kilometrilor 306, 307, 309 și 312 pe Dunărea Veche.
„În paralel, au fost analizate mai multe soluții de intervenție hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri) de dirijare, precum și alte soluții tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluții rămân în atenție, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice”, a precizat Cancelaria Prim-Ministrului.
Costurile primei etape
Intervențiile din luna august au avut un cost total de 12,1 milioane de lei, bani proveniți din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pentru anul 2026. Conform autorităților, suma a fost alocată în baza a două hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU).
Prin hotărârea din 31 iulie 2026, a fost aprobată o alocare de 7 milioane de lei pentru scufundarea barjelor care să dirijeze debitul de la gura Brațului Bala către Dunărea Veche. În plus, 5,1 milioane de lei au fost destinați dragajului pentru 100.000 m³ de aluviuni din zonele critice Turcescu-Caragheorghe și Cochirleni.
Planuri pentru viitor
Autoritățile au anunțat că noi măsuri sunt în pregătire pentru a rezolva situația critică. „Pentru situația imediată este necesară o soluție care poate fi mobilizată în câteva zile. Măsura operativă pregătită în acest scop este una temporară, reversibilă și etapizată, discutată tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre-Marea Neagră, IGSU și MApN”, a explicat Cancelaria Prim-Ministrului.
Intervențiile includ utilizarea de barje, gabare, împingătoare și pontoane, precum și instalarea a 30 de motopompe IGSU cu o capacitate de 600 m³/h fiecare. De asemenea, capacitățile de pompare ale ANAR vor fi utilizate, iar dacă va fi necesar, se va recurge la un transfer controlat de apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră în bazinul de distribuție al centralei.
Pe termen lung, autoritățile iau în considerare implementarea proiectului BALA II, destinat redistribuirii debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche. „Este necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici adoptați inițial de Guvern în anul 2024, astfel încât implementarea proiectului să răspundă problemelor provocate de debitele minim istorice înregistrate în acest an”, au subliniat reprezentanții Guvernului.
Controverse legate de draga AFDJ
Un punct de dispută recent a fost retragerea din operare, la finalul lunii august, a dragii AFDJ, considerată cel mai performant echipament de acest tip din țară. Reticența utilizării acestui utilaj în luna septembrie a fost explicată de autorități prin dificultățile de navigație cauzate de nivelurile scăzute ale apei și de prezența unor formațiuni aluvionare pe fundul albiei.
„Deplasarea complexurilor de dragaj către sectoarele situate în amonte de Cernavodă, inclusiv către zona Rasova, a fost limitată de condițiile de navigație determinate de nivelurile foarte scăzute și de existența unor formațiuni aluvionare/praguri locale ale fundului albiei”, a declarat Cancelaria Prim-Ministrului.
Totuși, această explicație ridică întrebări, având în vedere că scopul principal al dragării este tocmai îndepărtarea aluviunilor pentru a permite navigația sigură.
În prezent, se analizează prelungirea contractului de dragare, conform Cancelariei Prim-Ministrului. „AFDJ Galați a inițiat procedurile pentru emiterea unui proiect de act normativ privind continuarea lucrărilor de dragaj și pentru relocarea cantității de la punctul critic Cochirleni la punctul critic Caragheorghe-Turcescu. De asemenea, instituția a fundamentat și transmis necesarul tehnic pentru continuarea lucrărilor, fiind estimat un program suplimentar de dragaj de aproximativ 500.000 m³, destinat punctelor critice dintre zona Bala și Cernavodă, inclusiv Rasova, precum și intervențiilor necesare în zona Cernavodă”, se arată în răspunsul autorităților.
Nivelurile Dunării rămân critice
La Cernavodă, nivelul Dunării era miercuri, 24 septembrie 2026, de -245 cm, cu doar 10 cm peste minimul record înregistrat pe 20 septembrie, dar cu 30 cm sub nivelul de la începutul lunii august.
Debitul fluviului la intrarea în țară rămâne staționar, la doar 1.600 m³/s, semnificativ sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s. Nivelul scăzut al apei continuă să reprezinte o provocare majoră pentru autorități și pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
