Fostul primar al Capitalei atacă din nou sentinţa penală prin care a primit 10 ani şi 8 luni de închisoare. Anul trecut, el a reuşit să obţină reducerea pedepsei cu un an. Acum, a depus o nouă contestaţie în anulare, în care susţine, prin avocat, că două dintre infracţiunile pentru care a fost condamnat s-au prescris, între timp.
Cuprins:
Miercuri, 23 septembrie, la Tribunalul Bucureşti s-a judecat contestaţia în anulare prin care Sorin Oprescu solicită desfiinţarea în parte a sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din mai 2022, prin care a fost condamnat la 10 ani şi 8 luni de închisoare, pentru constituire a unui grup infracţional organizat (în varianta agravată), luare de mită (în varianta agravată), abuz în serviciu şi spălare a banilor.
Din sala de judecată a lipsit contestatorul, care e fugit în Grecia de 4 ani şi jumătate. El a fost reprezentat de avocatul care a cerut instanţei să constate că a intervenit prescripţia pentru două dintre infracţiuni: luarea de mită şi constituirea unui grup infracţional organizat, pentru care Oprescu primise 6 ani de închisoare și, respectiv, 6 ani și 6 luni de închisoare.
În seara de 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu, aflat la al doilea mandat de primar al Capitalei, a fost prins în flagrant delict în timp ce încasa 25.000 de euro, parte din mita primită pentru atribuirea unui contract de lucrări la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului. Banii erau într-o pungă pentru cadouri pe care Bogdan Popa, director al Administrației Cimitirelor, i-a dus-o lui Oprescu, la vila lui din Ciolpani.
Miercuri, la Tribunalul Bucureşti, avocatul lui Oprescu a invocat deciziile CCR prin care a fost eliminată prescripţia specială, dar și Decizia 1/2025 pronunţată de ÎCCJ, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în cazul infracțiunii de luare de mită, termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii, iar nu de la data primirii efective a sumelor de bani sau a altor foloase necuvenite.
În sala de judecată, avocatul lui Oprescu a precizat că, potrivit decizie de condamnare a clientului său, coinculpatul Bogdan Popa a declarat că un alt director din Primărie, „care avea o relație bună cu primarul general”, „i-a intermediat o întâlnire (cu acesta - n.r.), în vara anului 2012, la care primarul general i-a dat de înțeles că vrea mită de la contractorii privați, așa încât, de pe la sfârşitul anului 2012, a început să împartă mita primită de la contractorii privați cu inculpatul Oprescu Sorin Mircea”.
Prin urmare, a concluzionat avocatul, „momentul de începere a calculului pentru prescripţie nu-l reprezintă data de 5 septembrie 2015, ci acest moment primar, din 2012”, iar termenul general de prescripţie pentru infracţiunea de luare de mită, care e de 8 ani, se împlinise „în anul 2020, cel mai târziu la sfârşitul verii”, adică înainte ca Oprescu să fie condamnat definitiv.
În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, avocatul spune că, în aceeaşi decizie de condamnare, se arată că Oprescu „a aderat la un grup infracţional organizat, constituit din inculpatul Popa şi martorii denunţători, în anul 2012, cel mai târziu în 2013”.
„Prin urmare, socotelile noastre apreciază că termenul de început din calculul prescripţiei de 8 ani începe, în cel mai rău caz, în anul 2013. Aşadar, prescripţia s-a împlinit în 2021, cu mult timp înainte de data la care a fost pronunţată decizia definitivă prin care clientul nostru a fost condamnat”, conchide avocatul lui Oprescu.
Procurorul de şedinţă a cerut respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată. Iar instanţa a anunţat că va pronunţa soluţia în data de 7 octombrie. Ea nu va fi una definitivă.
Potrivit DNA şi magistraţilor care au decis condamnarea lui Sorin Oprescu, în perioada 2013-2015 grupul infracţional organizat la care el aderase a pus la punct, în Primăria Capitalei, un sistem prin care firmele ce doreau să primească contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să dea mită o parte din profitul brut realizat. Sorin Oprescu primea un procent de 10% din mită, potrivit DNA.
În mai 2022, prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, fostul primar a primit o pedeapsă de 10 ani şi 8 luni de închisoare. A stat în spatele gratiilor doar patru luni și o săptămână, între 6 septembrie 2015 și 14 ianuarie 2016, cât a fost în arest preventiv.
Când s-a pronunţat decizia de condamnare, Oprescu era deja fugit în Grecia. A fost prins de poliţişti eleni câteva zile mai târziu, dar judecătorii din Atena au refuzat să-l trimită în România, pe motiv că aici nu i se pot asigura condiții decente de detenție.
Apoi, prin avocaţi, Oprescu a mers pe toate căile extraordinare de atac. În anul în care a fost condamnat, a depus o contestație în anulare, două contestații la executare şi un recurs în casaţie. Toate i-au fost respinse de magistraţi.
Dar în octombrie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti i-a admis o nouă contestaţie şi a decis să-i scadă un an din pedeapsă. Și asta pentru că în anul 2023 infracţiunea de abuz în serviciu fusese dezincriminată parţial de CCR. În cazul lui Oprescu, judecătorii au decis că „fapta imputată acestuia nu mai este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu (...), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare”, se arată în motivarea hotărârii.
Fostul primar al Capitalei a rămas cu o condamnare de 9 ani și 8 luni de închisoare, pentru care a fost emis un nou mandat de executare şi, implicit, un alt mandat european de arestare.
La scurt timp, el a fost reţinut de poliţia din Salonic, însă a fost eliberat imediat, pe o cauțiune de 5.000 de euro, cu interdicția de a părăsi Grecia. Dar o lună mai târziu, Curtea de Apel din Salonic i-a ridicat lui Oprescu toate restricţiile şi a refuzat predarea lui către autorităţile române.
Avocaţii fostului primar au invocat în faţa judecătorilor eleni, potrivit ziarului Protothema, vârsta lui Oprescu şi starea lui de sănătate, raportat la condițiile de detenție din închisorile de la noi, şi au susţinut că el n-a beneficiat de un proces echitabil în România.
Jurnaliştii greci dezvăluiau că Oprescu ar locui permanent în Grecia încă din 2019. Potrivit unei postări publice de pe o reţea de socializare, fostul primar al Capitalei e „prieten apropiat și sponsor” al unei organizaţii filantropice din Salonic, „Lions Club Thessaloniki Metropolitan”, iar în ianuarie 2024, el a donat aparatură medicală unui spital din localitate.
Pentru recuperarea prejudiciului creat prin comiterea infracţiunilor, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în decizia de condamnare din 2022, confiscarea unui imobil situat în cartierul Primăverii din Bucureşti, ce fusese „cumpărat de Oprescu, prin interpusul persoană interesată Nica Adriana-Elena”, și a menţinut și măsura sechestrului asigurător asupra unui alt imobil, situat în Ciolpani (Ilfov), compus dintr-o casă de 526 m.p. şi un teren de 895 m.p., ce-i aparţinea fostului edil.
Sechestrul asupra vilei din Ciolpani fusese pus de DNA, în noiembrie 2015, „până la concurenţa sumelor de 472.228 de lei, la care se adaugă suma de 50.000 lei, cheltuieli judiciare către stat”. Suma de 472.228 de lei, explicau magistraţii, reprezenta o parte din veniturile nejusticate înregistrate de Sorin Oprescu și de partenera lui de viaţă, Adriana Nica.
Cei doi, potrivit magistraţilor, au încasat, în perioada 2013 - 2015, venituri nejustificate în valoare totală de 3.164.428 de lei, din care 600.000 de euro, adică 2.692.200 de lei (la cursul BNR de atunci) au fost folosiţi, în iunie 2013, la cumpărarea vilei din cartierul Primăverii. „Diferenţa, de 472.228 de lei, va fi avută în vedere în ceea ce priveşte măsura asigurătorie”, precizau judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, în mai 2022.
Oprescu, prin avocaţi, a cerut ridicarea acestui sechestru, pentru că el „nu face obiectul confiscării extinse, al confiscării speciale sau al oricăror alte motive care să justifice menţinerea acestuia. Doar suma de 50.000 de lei, avută în vedere la garantarea cheltuielilor judiciare, poate justifica menţinerea măsurii asigurătorii”. În 2023, cererea i-a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti.
Dar în luna mai a acestui an, aceeaşi instanţă i-a dat câştig de cauză lui Oprescu și a decis să înlăture „omisiunea vădită din dispozitivul deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti (...) a măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător” asupra imobilului din Ciolpani. Decizia e una definitivă.
Pentru celălalt imobil, din cartierul Primăverii, statul român, prin ANAF - Direcţia Executări Silite, încă se judecă în instanţele civile cu parteneră de viaţă a lui Sorin Oprescu.