Controverse în jurul proiectului minier de exploatare a magneziului din Mărginimea Sibiului. Investiția de 400 de milioane de euro, primită cu proteste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un proiect minier de exploatare a unor zăcăminte de magneziu dintr-un perimetru aflat în apropierea municipiului Sibiu, pentru care investitorul a obținut licența de exploatare, se confruntă cu o opoziție publică în creștere după ce a anunțat că a obținut această licență.
Cuprins:
Proiectul, în fază foarte avansată
Compania Mineral Proiect Invest SA (MPI Magnesium) a primit la 7 septembrie 2026 licența de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra, comuna Rășinari, județul Sibiu.
Reprezentanții companiei susțin că este primul proiect industrial integrat de magneziu din Uniunea Europeană ajuns în această fază avansată, care înglobează exploatarea unei resurse europene cu procesarea acesteia în România. Zăcământul din Valea Dobra dispune, potrivit investitorului, de resurse estimate la peste 50 de milioane de tone.
„MPI Magnesium este conceput pentru o dezvoltare modulară, în etape succesive, ceea ce permite adaptarea ritmului investițiilor și extinderea progresivă a capacităților în funcție de evoluția proiectului și de cererea pieței. În scenariul de dezvoltare completă, investițiile cumulate vor depăși 400 de milioane de euro.
Într-un context în care Uniunea Europeană urmărește, prin Critical Raw Materials Act, să își consolideze accesul la materii prime critice și să își reducă dependența de furnizorii externi, investiția din județul Sibiu poate contribui la dezvoltarea unor noi capacități europene de producție și procesare”, a transmis compania după obținerea licenței de exploatare.
100 de milioane de euro, investiția inițială
Produsele care ar urma să fie obținute în cadrul proiectului sunt hidroxidul de magneziu, oxidul de magneziu și magnezia topită. Primul este utilizat, printre altele, ca agent ignifug fără halogeni în industria cablurilor, a materialelor plastice, în construcții, industria auto și electronică. Oxidul de magneziu de înaltă puritate și magnezia topită sunt folosite în metalurgie, siderurgie, inclusiv pentru materiale refractare destinate cuptoarelor care operează la temperaturi foarte ridicate, ceramică tehnică și alte aplicații industriale de înaltă temperatură. Țările din Uniunea Europeană importă peste 80% din cantitatea necesară de astfel de produse.
„Obiectivul nostru este să transformăm această resursă într-o sursă europeană de produse din magneziu cu valoare adăugată ridicată și să contribuim astfel la reducerea uneia dintre dependențele strategice ale Uniunii Europene”, a declarat Andrei Degeratu, președinte și director general al Mineral Proiect Invest SA.
Potrivit acestuia, într-o primă etapă, investițiile vor fi concentrate pe dezvoltarea exploatării miniere și realizarea uzinei de procesare de la Săliște pentru producția de hidroxid și oxid de magneziu, urmând ca proiectul să fie extins ulterior către producția de magnezie topită și alte produse cu valoare adăugată ridicată.
Investiția inițială este evaluată la o valoare de aproape 100 de milioane de euro.
Suma reprezintă costurile privind deschiderea carierei de exploatare în zona Valea Dobra, construcția unei uzine de prelucrare a minereului exploatat în carieră, pe teritoriul orașului Săliște, precum și amenajarea unui sistem de cablu (funicular), care ar urma să fie folosit pentru transportul minereului într-o zonă de unde poate fi preluat de camioane.
Etapa următoare în cadrul procesului de avizare este obținerea acordului Consiliului Local Săliște pentru un plan urbanistic care să reglementeze modul în care se va derula construcția viitoarei uzine de prelucrare. Pentru aceasta este însă nevoie și de un aviz de mediu din partea Direcției Județene de Mediu Sibiu. O hotărâre similară este necesară și din partea Consiliului Local Rășinari, pentru investițiile care vor fi derulate pe teritoriul comunei.
Protestele localnicilor din Mărginimea Sibiului
La prima prezentare publică a proiectului, ce a avut loc pe 21 septembrie 2026, în cadrul unei ședințe a Consiliului Local Săliște, reprezentanții companiei s-au confruntat cu o opoziție neașteptată din partea unor membri ai comunității, prezenți la eveniment.
Aceștia au solicitat ca aprobarea proiectului să fie supusă unui referendum local și au susținut că există pericolul poluării zonei. Un vorbitor a cerut să fie precizate avantajele financiare concrete pe care investitorul le pune pe masa consiliului local, întrebând ce câștigă efectiv comunitatea și Mărginimea Sibiului din acest proiect, în condițiile în care miza ține de „viața și viitorul copiilor din zonă”.
Reprezentanții investitorului au susținut că poluarea este exclusă, fiind vorba despre un proces de exploatare și prelucrare sigur care este aplicat și în alte țări.
Un alt participant a lansat online o „notă colectivă de protest”, adresată autorităților locale și județene, prin care cere detalii despre amploarea proiectului, o analiză proporțională a riscurilor și o informare reală a populației.
„Solicităm publicarea integrală a documentației tehnice și de mediu și o evaluare independentă a riscurilor pentru apă potabilă, râuri, lacuri. Solicităm efectuarea, înaintea începerii oricăror lucrări, a unei caracterizări independente și complete a apelor de suprafață și subterane din zona Valea Dobra - Rășinari - Săliște, astfel încât să existe o linie de bază publică, realizată înaintea începerii proiectului.
Solicităm o analiză independentă privind prezența mineralelor asbestiforme. Faptul că materia primă este reprezentată de serpentine magneziene impune, în opinia noastră, o verificare mineralogică riguroasă, iar procesarea industrială de la Săliște trebuie analizată separat și aprofundat.
Compania afirmă că procesul tehnologic actual utilizează leșierea serpentinei cu acid clorhidric, urmată de purificarea soluției de MgCl₂ și de etape de procesare pentru obținerea MgO și Mg(OH)₂, cu posibilitatea unei dezvoltări ulterioare către magneziu metalic”, afirmă Mircea Bozan, care solicită detalii concrete despre cantitatea de acid clorhidric care ar urma să ajungă la uzina de prelucrare din Săliște.
Acesta mai afirmă că este „inacceptabil” ca locuitorii din Săliște, Rășinari, Sibiu și localitățile învecinate să afle despre un proiect de asemenea amploare numai după acordarea licenței și prin intermediul presei.
„Mărginimea Sibiului reprezintă un teritoriu cu o identitate economică și culturală construită în jurul păstoritului, agriculturii, produselor tradiționale și turismului. Orice proiect industrial de asemenea dimensiune trebuie să demonstreze, prin studii independente, că nu compromite aceste activități”, se mai precizează în nota de protest.
Speriați de dispersia fibrelor de azbest
Oamenii s-au arătat interesați în special de dispersia potențialelor fibre de azbest pe o rază de până la 10 kilometri în jurul carierei de la Rășinari.
Potrivit acestora, serpentinitul conține frecvent azbest natural, iar spargerea și transportul eliberează fibre în aer, care, fiind invizibile, ajung în plămâni, iar inflamația cronică poate duce, în timp, la cancer pulmonar. Reprezentanții companiei au susținut însă că nu au descoperit urme de azbest natural la Rășinari, iar forajele efectuate de specialiști de la Agenția Națională de Resurse Minerale și Institutul de Geologie au confirmat acest lucru.
Scandalul din ședința de prezentare pentru consilierii locali a determinat conducerea Primăriei Săliște să emită un comunicat de presă cu scopul de a calma comunitatea.
„Urmează ca, în perioada următoare, să fie analizat proiectul, apoi vor avea loc dezbateri publice, în care locuitorii zonei își pot susține opiniile, iar ulterior va fi luată o decizie, în cadrul Consiliului Local, cu privire la oportunitatea sau nu de deschidere a unei astfel de uzine la Săliște.
În urma informațiilor și opiniilor care au fost vehiculate în spațiul public în ultimele zile, menționăm că Primăria Săliște nu a luat până în prezent nicio decizie referitoare la dezvoltarea în Săliște a proiectului respectiv, nu a concesionat niciun teren, nu a semnat niciun contract cu firma respectivă. Proiectul va fi analizat, va fi supus dezbaterii publice, iar ulterior va fi luată o decizie”, a transmis administrația orașului.
150 de angajați în perioada maximă a proiectului
Reprezentanții MPI Magnesium au anunțat că vor răspunde în perioada următoare la toate întrebările adresate de locuitorii din zonă, urmând să fie realizată, în acest scop, și o secțiune separată pe site-ul companiei.
Potrivit acestora, faptul că vor opera tehnologii nepoluante este demonstrat și prin aceea că funicularul cu ajutorul căruia va fi transportat minereul din carieră va fi acționat electric, iar camioanele care vor asigura transportul până la uzina de prelucrare vor fi, de asemenea, electrice.
Potrivit proiectului, la uzina de prelucrare vor fi înființate 75 de locuri de muncă, iar în carieră ar urma să lucreze 25 de persoane, cu posibilitatea ca numărul total al angajaților să ajungă la 150. Investitorul a calculat și veniturile preconizate a fi transferate, anual, la bugetele locale și la bugetul de stat: 1,5 milioane de euro la Rășinari, 1,2 milioane de euro la Săliște și 700.000 de euro la bugetul de stat. Perioada maximă de exploatare a zăcământului este estimată la 20 de ani.
Acționarii Mineral Proiect Invest sunt, potrivit Registrului Comerțului, Andra Mineral Holding SRL (49,22%), Predeal Investiții SRL (24,15%), Novel Ventures SRL (18,18%), Inteprid GEM SRL (6,45%) și Managold SRL (2%). Cele trei firme care dețin peste 90% din capitalul social aparțin lui Andrei Degeratu (fost GSP Holding), Dragoș Bîlteanu (fost președinte al SIF Banat-Crișana) și Omar Akili, om de afaceri turc implicat în proiecte imobiliare în România.
Controlul companiei miniere este realizat, în calitate de „beneficiar” al acționarilor, de către Dragoș Bîlteanu. Structura de conducere este asigurată de Andrei Degeratu (CEO), Petru Văduva (președinte al board-ului), Mihai Roșu, director operațional, și Alexandru Solschi, director de resurse minerale.
Zăcământul de roci magnezitice de la Valea Dobra este estimat la 50 de milioane de tone, cu un conținut de 35% de oxid de magneziu. Se estimează, de asemenea, existența a 220-240 de kilograme de magneziu pe tona de minereu. Magneziul este considerat un mineral critic la nivelul Uniunii Europene, motiv pentru care Comisia Europeană a decis să susțină financiar astfel de investiții.
Din România, a fost selectat proiectul inițiat de societatea Verde Magnesium în zona Budureasa (Munții Apuseni) din județul Bihor, subsidiara locală a companiei cu același nume înregistrată în statul american Delaware și deținută de fondul privat de investiții Amerocap.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
