Câți ucraineni se află în România sub protecție temporară și ce drepturi au în 2026 | HARTĂ

Peste 200.000 de cetățeni ucraineni sunt în România, în 2026

Germania găzduia cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară (1.250.620 de persoane, 28,7% din totalul UE), urmată de Polonia (969.240, 22,3%) și Cehia (393.055, 9%). În România, numărul total al cetățeni ucraineni aflați sub protecție temporară este de 201.865.

Creșteri ale numărului de beneficiari au fost înregistrate în 22 dintre cele 26 de țări UE cu date disponibile. Cele mai mari creșteri absolute s-au observat în Germania (+9.620, +0,8%), Spania (+2.235, +0,9%) și România (+2.160, +1,1%).

Patru țări au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Franța (-1.250, -2,4%) și Estonia (-470, -1,3%). Raportat la populație, Cehia avea cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară, cu 36 de persoane la mia de locuitori, urmată de Polonia (26,6) și Cipru și Slovacia (ambele 25,8). Media europeană era de 9,7 persoane la mia de locuitori, notează Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

La aceeași dată, cetățenii ucraineni reprezentau peste 98,4% din totalul beneficiarilor de protecție temporară. Femeile adulte constituiau 43,6%, minorii – aproape o treime (30,5%), iar bărbații adulți puțin peste un sfert (25,9%). Aceste date se bazează pe Decizia de punere în aplicare a Consiliului 2022/382 din 4 martie 2022, care a recunoscut fluxul masiv de persoane strămutate din Ucraina în urma războiului de agresiune al Rusiei și a introdus protecția temporară. Pe 13 iunie 2025, Consiliul European a extins protecția temporară până la 4 martie 2027.

Ce înseamnă protecția temporară în țările UE

Protecția temporară este o măsură excepțională. Aceasta are scopul de a oferi protecție imediată și temporară în cazul unui aflux masiv sau iminent de persoane strămutate din țări terțe, care nu se pot întoarce în țara lor de origine.

Directiva din 2001 privind protecția temporară oferă UE un instrument pentru a face față unor astfel de situații.

Obligațiile țărilor UE față de persoanele care beneficiază de protecție temporară

Directiva privind protecția temporară definește procedura decizională necesară pentru a declanșa, prelungi sau încheia protecția temporară.

De asemenea, aceasta enumeră drepturile beneficiarilor de protecție temporară:

• un permis de ședere pe întreaga durată a protecției;
• informații adecvate privind protecția temporară;
• garanții pentru accesul la procedura de azil;
• acces la ocuparea unui loc de muncă, sub rezerva normelor aplicabile profesiei respective și a politicilor naționale privind piața muncii și a condițiilor generale de angajare;
• acces la cazare sau locuință adecvată;
• acces la asistență socială sau mijloace de subzistență, dacă este necesar;
• acces la asistență medicală;
• acces la educație pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani în sistemul de învățământ de stat;
• posibilitatea reunirii familiilor în anumite circumstanțe;
• posibilitatea de a se muta într-o altă țară din UE, înainte de eliberarea permisului de ședere;
• posibilitatea de a circula liber în țările UE (altele decât statul membru de reședință) timp de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, după eliberarea unui permis de ședere în țara gazdă din UE.

Directiva conține, de asemenea, dispoziții privind returnarea după încetarea protecției temporare și excluderea persoanelor care au comis infracțiuni grave sau care reprezintă o amenințare la adresa securității.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro