Ce alți lideri au mai fost anchetați de Curtea Internațională de la Haga, instanța care a cerut arestarea președintelui rus Vladimir Putin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În primul său mandat de arestare legat de crimele de război comise Ucraina, Curtea Penală Internațională (CPI) a cerut vineri, 17 martie, arestarea lui Vladimir Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și de transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă. Președintele rus nu este însă primul lider pe numele căruia CPI emite mandat de arestare, majoritatea celor care au fost investigați fiind oficiali și lideri de miliții din Africa.
Cuprins:
Situată la Haga, în Olanda, și creată printr-un tratat numit Statutul de la Roma, Curtea Penală Internațională funcționează în mod independent. Cele mai multe țări din lume sunt părți ale acestui tratat, dar există excepții foarte mari și notabile, printre care se numără Rusia, SUA și Ucraina, explică CNN.
Orice persoană acuzată de o infracțiune aflată în jurisdicția curții, care include țările membre ale CPI, poate fi judecată. Curtea judecă persoane, nu țări, și se concentrează asupra celor care dețin cea mai mare responsabilitate: liderii și oficialii.
Deși Ucraina nu este membră a Curții, a acceptat anterior jurisdicția acesteia. Cu toate acestea, CPI nu organizează procese în absență, astfel încât Putin sau orice alt oficial de la Moscova ar trebui fie să ori predat de Rusia, ori să fie arestat în afara Rusiei pentru a fi supus procedurilor CPI.
Ancheta privind Ucraina a fost deschisă la 2 martie 2022 și se concentrează pe presupusele infracțiuni comise în contextul situației din Ucraina începând din 21 noiembrie 2013, potrivit site-ului CPI. Protestele au izbucnit în 2013 împotriva președintelui de atunci, Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia când a fost înlăturat, în 2014.
Liderii care au fost investigați de această instanță internațională
Primul fost șef de stat care a apărut vreodată în fața CPI, fostul președinte ivorian Laurent Gbagbo, a fost achitat de toate acuzațiile în 2019, după un proces de trei ani. Instanța l-a acuzat pe Gbagbo de răspundere penală individuală pentru crime împotriva umanității - crimă, viol și alte forme de violență sexuală, persecuție și alte acte inumane, potrivit site-ului de televiziune austrailian abc.net.au.
Un fugar de top este fostul președinte sudanez Omar al-Bashir, căutat pentru genocidul din Darfur. Pe 4 martie 2009, o cameră preliminară a Curții Penale Internaționale (CPI) a anunțat decizia istorică de a emite un mandat de arestare prin care Omar al-Bashir, președintele Sudanului la acel moment, era acuzat de cinci capete de acuzare pentru crime împotriva umanității și două capete de acuzare pentru crime de război, pentru rolul său de lider în orchestrarea conflictului din Darfur.
Acuzațiile împotriva lui Bashir includeau crimă, exterminare, transfer forțat, tortură, viol, conducerea intenționată a unor atacuri împotriva unei populații civile și jaf. A fost pentru prima dată când CPI a emis un mandat de arestare pentru un șef de stat în exercițiu, potrivit site-ului Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii (ushmm.org).
În iunie 2011, CPI l-a pus sub acuzare pe Saif al-Islam Gaddafi, fiul și moștenitorul fostului liderul libian Muammar Gaddafi, pentru crime împotriva umanității în urma represiunii revoltei libiene. Însă Libia a insistat ca acesta să fie judecat acasă, susținând că va avea parte de un proces echitabil.
Pe 20 octombrie 2011, Muammar Gaddafi a fost găsit și capturat de către revoluționarii libieni în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt. A murit în circumstanțe neelucidate. Curtea Internațională de Justiție a deschis o anchetă în privința morții lui Gaddafi, apreciindu că este vorba despre o crimă de război.
În 2005, CPI l-a pus sub acuzare pe liderul rebel ugandez Joseph Kony și pe alți lideri ai „Armatei de Rezistență a Domnului" (LRA) pentru crime de război în cadrul unei rebeliuni brutale de două decenii care a început în nordul Ugandei, dar care s-a extins în Sudanul de Sud, în estul Congo și în Republica Centrafricană. În aprilie 2017, Kony era încă în libertate, dar se pare că forțele sale mai aveau doar aproximativ 100 de soldați, față de un număr estimat de 3.000. Atât Statele Unite, cât și Uganda au pus capăt urmăririi lui Kony și a LRA, considerând că mișcarea nu mai reprezenta un risc semnificativ pentru securitatea Ugandei.
În total, 42 de oficiali și lideri africani au fost inculpați de Curtea Internațională de la Haga.
Ce este Curtea Penală Internațională
CPI a fost înființată în 2002 pentru a urmări în justiție crimele de război, crimele împotriva umanității, genocidul și crima de agresiune atunci când statele membre nu doresc sau nu pot să facă acest lucru ele însele. Curtea poate urmări în justiție crimele comise de resortisanți ai statelor membre sau pe teritoriul statelor membre de către alți actori. Are 123 de state membre. Bugetul pentru 2023 este de aproximativ 170 de milioane de euro, potrivit Reuters.
Curtea Penală Internațională desfășoară în prezent 17 investigații, de la Ucraina și state africane, precum Uganda, Republica Democratică Congo și Kenya, până la Venezuela în America Latină și națiuni asiatice, precum Myanmar și Filipine, potrivit site-ului său.
Până în prezent au existat 31 de cazuri în fața instanței, în unele cazuri existând mai mulți suspecți. Judecătorii CPI au emis 38 de mandate de arestare, potrivit site-ului CPI.
21 de persoane au fost reținute în centrul de detenție al CPI și au apărut în fața instanței. 14 persoane sunt în continuare în libertate. Acuzațiile au fost retrase împotriva a cinci persoane din cauza decesului acestora. Judecătorii au pronunțat 10 condamnări și patru achitări.
CPI a condamnat cinci bărbați pentru crime de război și crime împotriva umanității, toți lideri de miliții africane din Republica Democratică Congo, Mali și Uganda. Pedepsele variază între nouă și 30 de ani de închisoare. Pedeapsa maximă posibilă este închisoarea pe viață.
dinozaur2001 18.03.2023, 08:51
Curte penala aservita amerlocilor. De ce nu incep cu o lunga lista de presedinti amerloci pt crime de razboi in Cuba, Vietnam, Corea, Panama, Irak, Liban, Siria, Afganistan si lista ar putea continua peste limita de litere admisa. Doar magaria facuta in Irak pt falsele arme de distrugere in masa ar fi trebuit ca prezidentul amerloc sa fie inculpat si condamnat ca aceasta mascarada de curte penala internationala. Cireasa din varful tortului razboiul americii impotriva Rusiei prin proxy tricou ukraina.
User Șters 17.04.2023, 04:15
Pai au fost judecati doar cei care sau opus globalizari americane. Slobodan Milosevici, Vad ca de gaddafi ati scris deja. Au inventat Americani destule organizatii pentru controlarea lumi. Si incet, incet astea isi pierd din importanta de unde si disperarea... "Pe 20 octombrie 2011, Muammar Gaddafi a fost găsit și capturat de către revoluționarii libieni în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt. A murit în circumstanțe neelucidate. Curtea Internațională de Justiție a deschis o anchetă în privința morții lui Gaddafi, apreciindu că este vorba despre o crimă de război." Dupa 12 ani inca se cauta criminali sau a fost asa lasa-o ca a cazut bine... ca la romani "Las-o ma ca merge asa"