O rocă de 3,5 miliarde de ani, spartă în India. Ce au găsit cercetătorii ar putea schimba teoria originii vieții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O echipă internațională de cercetători a descoperit în India dovezi ale unei activități biologice vechi de aproximativ 3,5 miliarde de ani, ceea ce ar putea reprezenta cea mai veche dovadă directă a vieții organice găsită vreodată într-o rocă, conform publicației spaniole 20 Minutos. Studiul, publicat în revista „Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS), susține că aceste dovezi provin din cratonul Singhbhum, situat în estul Indiei.
Cuprins:
Analizele efectuate au datat materialul la 3,497 miliarde de ani
Cercetătorii au examinat materia organică prinsă în rocile care conțin cristale de zirconiu. Aceste minerale au permis determinarea vârstei fosilelor prin analiza izotopilor de plumb. În plus, spectroscopia Raman și analiza izotopilor de carbon au dezvăluit trăsături ce indică o posibilă origine biologică.
Aceste descoperiri sugerează existența unei comunități microbiene străvechi, capabilă să reziste proceselor geologice complexe care au avut loc pe Pământ în ultimii 3,5 miliarde de ani, au explicat autorii studiului. Conform cercetătorilor, microorganismele descoperite ar fi avut un metabolism sofisticat, adaptat la medii marine caracterizate de activitate hidrotermală intensă.
Direct Dating Of 3.5 Ga Biogenic Carbon In A Microbial Mat Remnant, Singhbhum Craton, Indiahttps://t.co/PGj7avKJMv #astrobiology #biosignature pic.twitter.com/SGwHVVTXKo
— Astrobiology (@astrobiology) August 21, 2026
Ecosistemele preistorice ar fi prosperat în mări bogate în fier și siliciu
Potrivit echipei de oameni de știință, aceste ecosisteme preistorice ar fi prosperat în mări bogate în fier și siliciu, asociate cu activitate vulcanică și hidrotermală. Aceste medii asigurau substanțele nutritive și compușii chimici necesari pentru susținerea vieții microbiene.
Indian geologists discover 3.5-billion-year-old evidence of microbial life in Jharkhand’s Singhbhum rocks, offering new insights into Earth’s earliest organisms.
— shorts91 (@shorts_91) August 21, 2026
Read more on https://t.co/gZyjd3rd8Y#Jharkhand #Science #Geology #AncientLife #Singhbhum #India pic.twitter.com/amaYunZ995
Analiza detaliată a arătat dovezi ale unor rute metabolice complexe, inclusiv ciclul Calvin, implicat în fotosinteză, și calea acetil-CoA, esențială pentru metabolismul celular. Aceste descoperiri aduc o perspectivă nouă asupra complexității vieții timpurii de pe Pământ.
De-a lungul timpului, alte posibile urme de viață antică au fost identificate în rocile sedimentare din Australia, Groenlanda și Africa de Sud. Totuși, originea lor biologică a fost contestată din cauza transformărilor geologice semnificative pe care le-au suferit aceste roci, mai scrie publicația menționată.
Ceea ce diferențiază descoperirea din cratonul Singhbhum este faptul că materia organică a rămas captivă în roci, iar vârsta sa a putut fi determinată direct datorită cristalelor de zirconiu prezente în același material.
