Ce este febra Q, cum se transmite și care sunt simptomele acestei boli
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După cazurile de febră Q din România, diagnosticate recent la Cluj-Napoca, multă lume se întreabă acum ce este această boală, cum se transmite și care sunt simptomele ei.
Cuprins:
Boala se transmite de la animale la om, dar nu și de la om la om. În acest context, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) oferă câteva sfaturi generale, atât pentru fermieri cât şi pentru persoanele implicate în creşterea animalelor de fermă, în vederea protecției și a reducerii riscurilor de sănătate a populaţiei expuse.
Ce este febra Q
Febra Q (Query fever) este cauzată de un agent patogen ce poate fi întâlnit la animalele domestice şi sălbatice din întreaga lume. Este o boală zoonotică - fiind vorba de o afecţiune ce vizează animalele şi poate afecta omul, mai ales pe cei care desfăşoară activităţi ce implică contactul cu animalele şi/sau produsele acestora.
Cum se manifestă febra Q la animale
Boala evoluează fără manifestări vizibile, cu mare grad de transmitere, putând induce avortul la bovine, ovine şi caprine.
Agentul etiologic ce cauzează febra Q este unul specific (Coxiella burnetti), ce poate supravieţui în mediu ambient timp îndelungat, chiar luni întregi.
Forma sporulată este rezistentă la caldură, deshidratare şi dezinfectantele uzuale.
Cum se transmite febra Q de la animale la oameni
De obicei, infecţia poate apărea ca urmare a inhalării/ingerării de spori rezistenţi proveniţi din particulele de praf contaminate cu excreţii rezultate după fătare sau secreţii.
Bălegarul sau urina, precum şi subproduse animaliere cum ar fi pielea, lâna sau blana, pot constitui sursă de infecţie. Cel mai expus la riscul apariţiei bolii este personalul din abatoare sau ferme.
O altă sursă de infecţie o constituie consumul de lapte nepasteurizat. Insectele hematofage sau unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale pot fi implicate și ele în producerea bolii.
Febra Q este rar întâlnită la om, chiar şi în rândul fermierilor, iar majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome sau, oricum,
prezintă semne foarte uşoare ale bolii, formele grave fiind întâlnite foarte rar.
Febra Q - simptome
Simptomele apar la 2-3 săptămâni de la expunere şi constau în semne asemănătoare gripei, cu febră prelungită (2 săptămâni sau mai mult), oboseală, dureri de cap, dureri musculare şi ocazional, pneumonie sau alte complicaţii.
Unele personae pot prezenta o formă cronică a bolii, cu simptome ce persistă mai mult de şase luni.
Infectarea în timpul sarcinii (fie că mama prezintă sau nu simptome), poate avea un efect negativ asupra dezvoltării fătului, incluzînd naşterea prematură, greutatea mică la naştere sau avort.
Rar, pot apărea infecţia valvelor cardiace, în general, acestea apărând la persoanele cu boli cardiace pre-existente sau cele ce au suferit intervenţii chirurgicale de tip by-pass.
Febra Q - evitarea infecţiei în ferme
Activităţiile desfăşurate în ferme implică în mod inevitabil, un contact strâns cu animalele şi materialele contaminate, motiv pentru care se impune respectarea riguroasă a regulilor de igienă personală.
Legislaţia sanitară veterinară în vigoare cere fermierilor să adopte măsuri adecvate pentru a minimiza expunerea angajaţilor şi a vizitatorilor privind zoonozele, cum ar fi febra Q.
Acestea includ conştientizarea posibilelor riscurilor legate de inhalarea aerosolilor contaminaţi ce pot trece prin sistemele de ventilaţie către locurile frecventate de personalul fermelor.
Febra Q - reguli pentru evitarea riscului de îmbolnăvire:
- Spălaţi-vă riguros pe mâini de mai multe ori pe zi şi întotdeauna înainte de a mânca, fuma şi după terminarea programului zilnic de lucru;
- Spălaţi-vă imediat rănile pielii cu săpun şi apă curentă şi acoperiţi-le cu un pansament impermeabil;
- Manipulaţi ţesuturile de origine animală potenţial infectate, precum şi avortonii sau materialele venite în contact cu acestea, utilizînd întotdeauna mănuşi impermeabile;
- Utilizaţi echipament personal de protecţie suplimentar (inclusiv măşti şi ochelari de protecţie) pentru activităţi ce prezintă risc crescut, cum ar fi în cazul focarelor confirmate de Febră Q;
- Depozitaţi îmbrăcămintea de protecţie separat de îmbrăcămintea de lucru şi nu purtaţi îmbrăcămintea de lucru contaminată în interiorul fermei sau la domiciliu;
- Nu consumaţi lapte nefiert şi nu mâncaţi sau fumaţi în zonele cu animale;
- Dacă expunerea la insecte hematofage este inevitabilă, utilizaţi îmbrăcăminte de protecţie adecvată.
- Femeile însărcinate trebuie să evite contactul apropiat cu bovine, caprine, sau pisici aflate sunt în proces de parturitie, sau în perioada post-partum, sau cu oile şi mieii. mai ales primăvara.
Bunele practici agricole pot contribui la reducerea riscurilor de sănătate animală şi umană, se arată în comunicatul ANSVSA.
- Investigarea tuturor avorturilor şi a fetuşilor morţi la naştere şi consultarea medicului veterinar, de câte ori apar astfel de cazuri;
- Izolarea corespunzătoare a fetuşilor avortaţi, până în momentul în care sunt colectaţi în vederea ecarisării. Limitaţi, pe cât posibil accesul oamenilor şi animalelor;
- Eliminaţi prompt şi incineraţi toţi avortonii, proveniţi de la ovine şi bovine, iar pentru gunoiul de grajd contaminat să se utilizeze un incinerator de fermă autorizat sau anunţaţi imediat firma de ecarisare cu care aveţi contract;
- Curăţaţi şi dezinfectaţi periodic grajdurile şi clădirile similare pentru a preveni acumularea de materiale potenţial contaminate. Înainte de utilizarea unui furtun de înaltă presiune, după ce gunoiul a fost înlăturat, prima dată se vor umezi pardoselile folosind presiunea scazută pentru a reduce producerea de aerosoli. Deşi febra Q nu este sensibilă la dezinfectanţii obişnuiţi, aceştia sunt utili în controlul altor boli importante;
- Evitaţi curăţarea clădirilor şi mutarea gunoiului de grajd în zilele cu vânt puternic şi evitaţi scurgerile apei contaminate, în special pe căile publice de acces;
- Nu ardeţi gunoiul de grajd sau materiale rezultate în urma avorturilor la foc deschis, deoarece acesta poate creşte riscul de răspândire în aerosoli, în special pe vreme cu vânt puternic. Indicat este ca gunoiul de grajd să fie compostat la distanţă considerabilă de animale pe o perioadă de mai multe săptămâni, urmată de rotirea suprafeţei expuse spre interior fapt ce îi permite să se încălzească în profunzime;
- După stivuire şi compostare pentru cât mai mult timp posibil, răspândiţi gunoiului de grajd pe terenuri arabile la distanţe foarte mari de oameni sau animale. Nu se va vinde direct către public şi nu va fi utilizat pentru lotizări sau grădininărit;
- Este necesar ca în fermă să existe un bun control asupra paraziţilor animalelor şi adăposturilor, iar câinii şi pisicile trebuie să fie ţinute cât mai departe de materialul avortat şi de produsele rezultate în urma parturiţiei sau alte subproduse.
