Ce fac copiii români pe internet. Cristina Lupu, specialistă în mass-media: „Doar 2% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a au spus că n-au cont pe nicio rețea socială” | Interviu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Oficialii Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) au dat publicității la finalul lunii ianuarie studiului intitulat „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”.
Publicistul Vasile Ernu a discutat în exclusivitate pentru Libertatea cu Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), despre studiul actual, o continuare a unei cercetări întreprinse în 2018.
Oficialul CJI spune că actualul document oferă date relevante pentru profesori, părinți, Ministerul Educației și instituțiile media.
Printre altele, sondajul realizat de centrul independent în cursul anului 2024 relevă faptul că elevii se informează predominant prin discuții cu prietenii și familia. Podcasturile și influencerii sunt surse secundare populare declarate de adolescenții români, în timp ce presa tradițională este folosită rar.
Verificarea informațiilor este superficială, mai arată răspunsurile furnizate: elevii consideră o informație credibilă dacă apare în mai multe surse, fără a evalua calitatea acestora. Biasul de confirmare influențează puternic procesul lor de verificare.
Libertatea: Studiul pe care l-ați publicat pare foarte important, mai ales în contextul actual. Cum a pornit totul și care e miza unui astfel de demers?
Cristina Lupu: Centrul pentru Jurnalism Independent lucrează cu adolescenți din 1998, când am avut prima școală de jurnalism pentru elevi, iar din 2017 implementăm Programul de Educație Media, un demers strategic prin care ne propunem să dezvoltăm competențele de educație media ale copiilor și tinerilor din România.
Am pregătit până acum aproape 1.000 de profesori să abordeze la clasă cu elevii lor teme care țin de educația media, folosind resursele create de noi. Pentru a capta interesul copiilor și tinerilor ai nevoie de materiale relevante și interesante și, ca să poți face asta, ai nevoie să înțelegi unde sunt aceștia, ce media consumă, cum și care le sunt sursele de încredere.
Așa s-a născut acest studiu, care este o continuare a unui alt studiu din 2018. Mai mult, concluziile, recomandările și datele din raport ne vor ghida direcțiile de intervenție. Au contribuit, de exemplu, la elaborarea unui nou curs de formare în domeniul educației media digitale pentru profesori, dar și a unui workshop de două zile pentru elevii de la liceele pedagogice. Datele acestea ne ajută pe noi să realizăm și materiale dedicate elevilor lor, adaptate nevoilor și vârstei acestora.
Dar cred că acest studiu nu ar trebui să ne fie folositor doar nouă. Informațiile, credem noi, sunt relevante și pentru părinți, profesori, Ministerul Educației, alte organizații care își doresc să înțeleagă mai bine relația tinerilor cu informația. Ultimele luni ne-au arătat, dacă mai era nevoie, cât de important este ca noi toți să putem deosebi faptele de opinii, să înțelegem cum funcționează rețelele sociale, ce tehnici de convingere folosesc cei care vor să ne influențeze, să fim conștienți de rolul pe care îl joacă influencerii în spațiul public, dar și să putem face minime verificări ale informațiilor care ajung la noi. Pentru copii și tineri, școala este locul unde pot învăța toate acestea.
Și, nu în ultimul rând, aș spune că sunt interesante și pentru instituțiile media care își doresc să înțeleagă viitorul lor public, dar și nevoile de informare ale adolescenților. În baza datelor, instituțiile media pot decide să își diversifice produsele, formatele și subiectele, pentru ca ele să fie atractive pentru generația mai tânără, și pot lua decizia să se uite la ei ca la un public pe care îl respectă și de care sunt interesate, nu doar să se uite de sus la aceștia.
- Poți să ne spui puțin despre datele tehnice: metodologie, grup-țintă, marjă de eroare?
- Studiul s-a uitat doar la elevi, deoarece activitățile noastre îi privesc în mod direct pe ei. Am adunat datele prin aplicarea de chestionare online la clasă, dar și prin 11 focus grupuri online, unde au participat atât elevi din clase de gimnaziu și liceu, cât și părinți ai elevilor din clasele primare. Studiul este statistic relevant, la sondaj participând 1.852 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 9 și 19 ani. Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și are un nivel de încredere de 95%. Perioada de culegere a datelor cantitative a fost 22 februarie - 26 martie 2024, iar cercetarea a fost finalizată la final de septembrie 2024.
- Cât de mult folosesc elevii internetul? Care sunt obiceiurile celor tineri în utilizarea internetului?
- Foarte mult :). Mai mult de 9 din 10 elevi de liceu, 8 din 10 elevi de gimnaziu și 6 din 10 elevi din clasele a III-a și a IV-a folosesc internetul în fiecare zi. Iar consumul zilnic de internet crește proporțional cu vârsta. Dacă în clasele a III-a și a IV-a, elevii petrec aproximativ două ore pe internet, la gimnaziu, timpul crește la 4 ore, iar la liceu, la 6 ore.
Data visualisation: Edit Gyenge
Elevii de liceu și gimnaziu folosesc cel mai mult internetul pentru a vorbi cu prietenii, familia sau cu alte persoane pe rețelele sociale și pentru a urmări conținutul postat pe rețelele sociale.
Elevii mai mici, din clasele a III-a și a IV-a, folosesc internetul pentru a se juca, pentru a vorbi cu prietenii pe rețelele sociale și pe alte aplicații, dar și pentru a asculta muzică. Dar acestea nu sunt toate activitățile pe care le fac pe internet. Mai fac și alte lucruri pe internet, doar că mai puțin sau mai rar. Se uită la filme, seriale și videouri, ascultă podcasturi, citesc cărți în format digital etc. Studiul ne arată deci că elevii interacționează constant cu diferite formate de media și că au o expunere amplă la conținut media în spațiul digital.
Data visualisation: Edit Gyenge
- Se face o deosebire între „internet” generic și „rețele sociale”? Care sunt obiceiurile și practicile de folosire a rețelelor sociale la tineri? Avem niște date?
- Noi am făcut această distincție în studiu, pentru că am vrut să vedem dacă folosesc internetul și pentru altceva decât rețelele sociale, dar așa cum spuneam și mai devreme, pentru copii și adolescenți, internetul este, de foarte multe ori, echivalent cu timp petrecut în special pe rețelele sociale.
Instagram, WhatsApp, TikTok și YouTube sunt cele mai utilizate platforme online și rețele sociale de către elevii de liceu și de gimnaziu. Elevii de clasa a III-a și a IV-a folosesc cel mai mult YouTube, WhatsApp și Roblox. Pentru noi a fost extrem de surprinzător să vedem că datele ne arată că doar 2% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a au spus că nu au cont pe nicio platformă sau rețea socială.
Peste 80% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a spun că știu să descarce jocuri sau aplicații pe telefon, tabletă sau laptop. Mai mult de jumătate au spus că știu să creeze grupuri cu prietenii lor pe aplicațiile pe care le folosesc, iar o treime știu să-și facă conturi pe diverse platforme, website-uri și aplicații și să își reseteze parola. Doar unu din trei a spus însă că știe să dea report postărilor care îl sperie, supără sau deranjează și să seteze conturile să fie private sau disponibile doar pentru prieteni ori familie.
Din studiu a mai reieșit și că toți elevii, indiferent de vârstă, urmăresc mai mult conținut de pe rețelele sociale decât postează ei personal. În general, elevii nu prea distribuie online conținut media creat de alții, iar când o fac, o fac prin mesaje private către prietenii lor, mai ales dacă ei consideră că este ceva amuzant sau interesant.
Elevii folosesc Instagram în special pentru a vorbi cu prietenii, familia sau alte persoane, pentru a se uita la ce postează alții, dar și pentru a interacționa cu postările altora, în special cu cele distribuite de prieteni, colegi sau alte persoane pe care le cunosc în viața reală. Pe TikTok, elevii se uită la conținut legat de pasiunile lor sau care îi amuză.
Data visualisation: Edit Gyenge
Data visualisation: Edit Gyenge
- Am studiat „bullyingul vestimentar” din școli și am observat că există un anumit mediu de informare și un anumit tip de influenceri. Care sunt aceste medii preferate de cei tineri și care sunt influencerii care produc modele de mimat, cei mai urmăriți?
- Ce ne relevă cercetarea este că există un număr foarte mare de influenceri pe care tinerii și elevii îi urmăresc. Prin urmare, a fost foarte greu să facem un top al acestora și este în continuare greu să ne dăm seama cine sunt acești „formatori de opinie” ai generațiilor care se află în școală acum. Da, studiul relevă câteva nume de influenceri, dar aceștia nu sunt relevanți pentru toți elevii, și, mai mult decât atât, există mulți alți influenceri care au fost numiți doar de câțiva copii.
Dacă e să ne uităm totuși la acele nume care apar menționate mai des, Selly, Iorga și iRaphahell au fost cel mai mult menționați de elevii de gimnaziu. În topul elevilor de liceu apar Selly, Marilu Dobrescu și Iorga, iar în topul celor din clasele primare Theo Zeciu, Iuliana Beregoi și Madalin.
Data visualisation: Edit Gyenge
- Știm despre cum se informează copiii noștri? Care sunt obiceiurile și practicile lor de informare?
- Pentru noi a fost foarte important să vedem că atât elevii de liceu, cât și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează. După cum era de așteptat, frecvența discuțiilor cu prietenii și cu familia/adulții cu scopul de a se informa al elevilor de liceu scade odată cu vârsta.
La distanță mare, podcasturile și influencerii care discută știrile zilei sau ale săptămânii sunt, pentru elevii de liceu, următoarele cele mai utilizate surse de informare.
Sursele care livrează cu precădere știri sunt folosite cel mai puțin de către elevi chiar și atunci când vorbim despre cele online (presa online, știri postate de redacții pe rețelele sociale etc.). Iar motivele pentru care se întâmplă asta sunt diverse - la vârsta lor, nici noi nu eram tocmai interesați de știri, dacă este să fim onești.
Dar nu este doar atât. Din focus grupuri a reieșit că elevii de liceu preferă podcasturile, care în ultimii ani au deseori și o componentă vizuală, și influencerii care fac revista presei pe rețelele sociale pentru că pot obține informațiile mult mai rapid, conținutul și numărul creatorilor de conținut este mult mai divers, formatele audiovizuale sunt mai atractive, au un grad mai mare de control, interactivitate și de personalizare a experienței, plus că le consideră mult mai credibile și oneste decât presa clasică.
Data visualisation: Edit Gyenge
- Cum gestionează tinerii procesul verificării veridicității informațiilor?
- Cu greu, având în vedere că mulți dintre ei doar au impresia că verifică o informație, când, de fapt, ceea ce fac este doar să verifice dacă o informație apare în mai multe surse, fără să se uite la cât de valide sunt sursele în care apare.
Elevii de liceu tind să considere o informație adevărată sau de încredere dacă aceasta corespunde informațiilor pe care le cunoșteau deja și dacă o pot găsi în mai multe surse „sigure” atunci când se uită după ea. Pentru ei, sursele sigure sunt cele care le-au oferit informații corecte în mai multe rânduri. Ce înțelegem de aici este că și la elevi, ca și la adulți, biasul de confirmare, adică tendința oamenilor de a crede că o informație este adevărată dacă le confirmă ceea ce știau sau credeau deja despre subiect, funcționează foarte puternic. Și asta îi poate face să creadă că informații false sau falsificate sunt adevărate, chiar dacă nu sunt, pentru că, de multe ori, nu merg mai departe cu verificarea informațiilor. Iar atunci când vorbesc despre verificarea sursei, elevii se referă la faptul că verifică informația din mai multe surse, fără să pună sub semnul întrebării credibilitatea surselor. Dacă o informație apare de mai multe ori în aceeași formă, cu același conținut, în mai multe surse, atunci tind să o considere adevărată și nu mai fac pași pentru a verifica veridicitatea acesteia.
Data visualisation: Edit Gyenge
Data visualisation: Edit Gyenge
- Putem vorbi despre un efect nociv al felului cum utilizează copiii și tinerii rețelele? Avem efecte care să ne îngrijoreze?
- Deși studiul nostru nu a fost axat pe efecte nocive, da, putem vorbi în primul rând de efectul pe care îl are tot acest timp pe care copiii și tinerii îl petrec online asupra sănătății lor mintale. Trendurile de pe TikTok care se viralizează și pot ajunge să le pună viața în pericol atunci când le pun în practică, așa cum am văzut recent, standardele nerealiste de frumusețe pe care le văd la influenceri și care le afectează stima de sine, fenomenul de revenge porn care este amplificat de avansul inteligenței artificiale. Asta ca să nu mai vorbim de bulele informaționale în care ajung și unde pot fi propagate fie teorii ale conspirației, fie ura față de anumite persoane, grupuri, așa cum vedem acum foarte bine exemplificat în „Adolescence”, spre exemplu. Soluția pentru a-i proteja de aceste pericole este însă una singură, iar aici ne întoarcem din nou la educație și la cât de necesar este să discutăm cu ei nu despre aceste pericole, pe care ei probabil le cunosc deja, ci despre cum le pot gestiona.
- Care sunt principalele concluzii ale acestui studiu?
- Este important ca elevii să învețe în școală cum să verifice informații, cum să verifice autorul și sursa unei informații, ce sunt platformele de fact-checking, cum funcționează algoritmii. Pentru că, da, vedem că petrec foarte mult timp pe internet și pe rețelele sociale, dar și că nu sunt echipați pentru a recunoaște informațiile false pe care le întâlnesc în feeduri. Iar școala este locul în care pot învăța cum să facă asta, mai ales în contextul în care studiul ne relevă că profesorii sunt încă una dintre sursele principale la care elevii merg atunci când au dubii cu privire la o informație.
Elevilor nu li se vorbește, nici la școală, nici acasă, despre importanța de „a fi informat”, de a căuta informații care nu sunt doar infotainment, ci și alte tipuri de informații, precum cele de actualitate sau despre lumea din jurul lor. De aceea, este important ca elevii să fie învățați despre valoarea informării, despre cum „să fii informat” le poate folosi atât acasă, cât și la școală.
Având în vedere importanța pe care elevii o acordă informării din discuțiile cu alții, este important ca procesele educaționale să pună accent și pe dezvoltarea unor abilități care să le permită elevilor să se informeze cât mai corect din aceste discuții. Dezvoltarea gândirii critice este vitală. Elevii trebuie învățați să analizeze contextul informațiilor primite, să pună la îndoială și să adreseze întrebări referitoare la afirmații sau concluzii, să caute dovezi și argumente și să utilizeze propriul raționament pentru a evalua dacă informațiile sunt de încredere.
Foto ilustrativ: Shutterstock
CamelianPropinatiu 26.03.2025, 14:30
Se poate face educație și pe internet. De comparat oferta digitală a Bibliotecii Naționale cu Gallica a Franței.