„Ce face bucureșteanul, oraș cu PIB mai mare ca Italia, înainte de Revelionul 2022? Pune boiler, că nu are apă caldă”

Pâslaru crede că locuitorii Bucureștiului, cel mai bogat oraș al țării, „cu un PIB per capita mai mare decât Italia sau Franța”, o duc mai rău la acest capitol decât înainte de 1989.

„Despre Bucureşti sau Timişoara se spune că au decolat, că sunt oraşele care ar putea intra mâine în zona euro. Doar pe hârtie. Pentru că în realitate, tot ceea ce ţine de spaţiul public este la pământ, iar sistemul de termoficare este cel mai bun exemplu.

Pentru că nu-şi pot instala centrale termice peste noapte dar nici nu mai suportă să nu aibă apă caldă, bucureştenii de la bloc – din centru sau de la periferie – au ajuns la aceeaşi soluţie ca şi cei de la Făurei sau Drăgăşani: să-şi pună boilere. Cu căldura o mai ameţesc – un calorifer electric, un convertor cu aer condiţionat”, scrie Pâslaru în textul publicat pe zf.ro.

„Cum a ajuns aici Bucureştiul, aşa zis cel mai bogat oraş al ţării?” se întreabă redactorul șef al publicației, care face apoi o paralelă cu perioada comunistă: „Înainte de 89, doar în Bucureşti nu erau restricţii de apă caldă. În oraşele mici, era o oră sau două pe săptămână, în cele mai mari erau 2-3 ore pe zi. Energia era marfă scumpă, la fel ca şi acum. Însă după 32 de ani să constaţi că milioane de bucureşteni se vaită de căldură şi apă caldă înseamnă că sunt nişte scadenţe care vin”.

Sorin Pîslaru a constatat că nu sunt îmbunătățiri la termoficare nici la 14 ani după intrarea României în Uniunea Europeană.

Unde e progresul? Din 2007, membru al Uniunii Europene. Două exerciţii bugetare de 30 miliarde de euro fiecare. Nu puteau să intre două, trei sau patru miliarde de euro pentru modernizarea termoficării în marile oraşe?

Sorin Pâslaru, redactor șef Ziarul Financiar:

„Ce-a făcut Unitatea de Finanţări Internaţionale din cadrul Ministerului de Finanţe? Unde sunt creditele de la Banca Mondială, de la BERD, pe 20-30 de ani pentru modernizarea sistemelor de încălzire, pentru reţeaua de transport?”, se întreabă el.

Pâslaru a mai remarcat faptul că „situaţia este de aşa natură încât instituţiile publice dau vina una pe alta. Primăria pe Ministerul Energiei sau invers”.

Editorialul integral, pe zf.ro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro