Ce făcea în anii ‘90 candidatul Călin Georgescu. Concursul măsluit rudimentar prin care a ajuns secretar de stat la Mediu  

Libertatea a consultat mai multe surse de arhivă pentru a cerceta ipostazele în care a apărut, de-a lungul timpului, Călin Georgescu, actualul candidat la funcția de președinte al României.  

Ioan Oltean, ministrul-prieten

Numele lui Călin Georgescu apare de mai multe ori în articole publicate în anii ’90 și aproape de fiecare dată este alăturat unor circumstanțe controversate. Spre exemplu, România Liberă a publicat o investigație pe 6 februarie 1998, intitulată „MAPPM / Cum s-a măsluit concursul de secretar general. Lui Călin Georgescu i s-a mărit nota pentru că a participat la simpozioane”.

Articolul relevă un mecanism de favorizare a actualului candidat la Președinția României pentru angajarea în funcția de secretar general la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (MAPPM).

Conform anchetei, Georgescu s-a înscris la concurs cu diploma de absolvent al Facultății de Îmbunătățiri Funciare. A avut un singur contracandidat, pe nume Aurelian Virgil Băluță. Inițial, media lui Călin Georgescu, după notarea la proba scrisă și la cea orală, a fost de 7,12, în timp ce concurentul său a obținut 7,74.

Potrivit România Liberă, ministrul mediului de atunci, Ioan Oltean, membru al Partidului Democrat, a recurs la un artificiu pentru a forța angajarea lui Georgescu. 

Recomandări

Când te naști în iesle, șansele să mori crucificat sunt mari sau scurtă istorie a sărăciei

„Când şi-a dat seama că subordonaţii săi, care făcuseră parte din comisie, nu au fost prea docili să acorde note mai mari (fie şi nemeritate) preferatului său, a găsit rapid colacul de salvare. Ce credeţi că i-a trecut prin cap domnului ministru? Ca să mărească media lui Georgescu Călin s-a încropit ulterior o anexă cu rubrici inventate, fără ştirea membrilor comisiei. Aşadar, alte elemente de apreciere au adus la notele lui Georgescu Călin «un mic adaos comercial» de 9,66”, menționează sursa citată.

Notat din pix pentru cunoașterea a trei limbi străine

Printre rubricile apărute din senin la dosarul de angajare, notează publicația, s-a aflat și una de „studii”, pentru care ambii candidați au primit câte o notă. La categoria specializări, Georgescu a fost notat cu 10, în timp ce contracandidatul său, care urmase, suplimentar facultății, și cursuri în sistemul bancar și normarea muncii, a primit doar nota 9.

Recomandări

Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

Apoi au fost notate cunoștințele de limbi străine. La acest capitol, publicația România Liberă afirmă că nu a existat o evaluare propriu-zisă, dar că Georgescu a primit nota 10 pentru cunoștințele de „engleză, franceză și spaniolă”. Intervievați la vremea respectivă de România Liberă, membrii comisiei de concurs au declarat că n-au știut despre introducerea acestor rubrici ulterioare și au admis că contracandidatul lui Georgescu a fost „mult mai bun decât el”.

Șantaj cu bani americani

Tot într-un articol publicat de România Liberă, în septembrie 2003, Călin Georgescu este acuzat de șantaj. În calitatea sa de director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, ar fi folosit șantajul pentru a controla fondurile distribuite României de agenția Development Alternatives Inc.

„Din această cauză, numele lui Georgescu a ajuns până la Inspectoratul General al Agenției de Dezvoltare Internațională a SUA. Americanii au fost sesizaţi că directorul Georgescu încearcă să preia fonduri de 36 de milioane de dolari, iar o parte din aceștia vor ajunge până la urmă în puşculiţa liderilor locali ai PSD. După ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinaţiei acestora. Împreună cu Federaţia Autorităţilor Locale din România şi având «spatele» asigurat de administraţia prezidenţială, ONG-istul Călin Georgescu a luat până acum 215.000 de dolari nerambursabili”, se mai menționează în articolul de ziar.

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

Acum 30 de ani, discursul antieuropean era, de fapt, globalist

Cu opt ani mai devreme, pe 22 mai 1995, Călin Georgescu apare în ziarul Cotidianul în calitatea sa de președinte al „Tineretului Ecologist din România”. 

Dacă acum candidatul la prezidențiale Călin Georgescu are un discurs virulent antieuropean, în urmă cu 30 de ani, acesta se declara avocat al globalizării. În declarațiile sale publice, milita pentru unirea tuturor ONG-urilor de mediu din țară în jurul unui proiect de formare a parcurilor naționale în România, după modelul celor din SUA și cu sprijin din străinătate.

„Guvernele SUA și Anglia au venit să sprijine această inițiativă a noastră, aceea de a dezvolta parcurile naționale în România. Guvernul României nu poate fi atât de indiferent. Trebuie să ia în considerare structura națională de protecție a mediului înconjurător, care trebuie recunoscută și integrată în actualul context mondial”, a spus, la vremea respectivă, Călin Georgescu.

În aceeași calitate, de președinte al Asociației Tineretului Ecologist din România, Călin Georgescu a organizat și moderat, la București, în octombrie 1996, un seminar internațional care avea rolul de a atrage atenția asupra importanței dezvoltării în România de sisteme de management de mediu ISO 14000. În imaginea ilustrată de Cotidianul, Georgescu apare la tribuna vorbitorilor alături de doi specialiști din domeniu – Oswald Dodds și Dennis A. Durrant.

În 1999 participa la simpozionul „Cum stăpânim valul globalității”

Georgescu apare menționat, în ziarul Ziua, 7 septembrie 1999, în calitatea sa de atunci, de președinte al Asociației Române pentru Clubul de la Roma. La finalul unui simpozion intitulat „Cum stăpânim valul globalității”, organizat la București, Georgescu declara că reuniunea „va rupe ritmul societății românești, va dinamiza prezentul și va ajuta la ancorarea României la problemele globalității”.

La reuniunea organizată la București au participat, potrivit informațiilor furnizate de ziarele vremii, inclusiv nume de marcă din structuri europene sau mondiale – Federico Mayor, președintele UNESCO, Orhan Guvenem, „creierul economic al guvernului de la Ankara”, sir Nicolas Bonsor, fost ministru de stat și membru al Parlamentului britanic, Ruud Lubres, fost premier al Olandei, dar și Rei Shiratoori, președintele Institutului pentru Studii Politice din Japonia.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro