Ce îi reproşează Guvernul lui Iohannis, în sesizarea către CCR: "Un refuz arbitrar, discreționat al Președintelui de exercitare a unei competențe constituționale"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sesizarea către Curtea Constituţională, semnată de premierul Viorica Dăncilă, apreciază că refuzul şefului statului de a numi miniştrii propuşi de PSD, în urma remanierii Guvernului, este "arbitrar" şi "discreţionat".
În sesizare se menţionează că, în urma remanierii guvernamentale, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat Decretului nr. 925 din 20 noiembrie 2018 publicat în Monitorul Oficial nr. 982 din 20 noiembrie 2018, pentru încetarea unor funcții și numirea unor membri ai Guvernului României, în care se reține că, la propunerea prim-ministrului:
Se revocă din funcția de membru al Guvernului României următorii:
- Lia-Olguța Vasilescu - ministrul muncii și justiției sociale;
- Dănuț Andrușcă - ministrul economiei;
- George Vladimir Ivașcu - ministrul culturii și identității naționale;
- Petru Bogdan Cojocaru - ministrul comunicațiilor și societății informaționale;
- Ioana Bran - ministrul tineretului și sportului.
De asemenea, se ia act de demisia domnului Mihai-Viorel Fifor, ministrul apărării naționale, și se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Se numesc în funcția de membru al Guvernului României următorii:
- Gabriel-Beniamin Leș - ministrul apărării naționale;
- Marius-Constantin Budăi - ministrul muncii și justiției sociale;
- Niculae Bădălău - ministrul economiei;
- Valer-Daniel Breaz - ministrul culturii și identității naționale;
- Alexandru Petrescu - ministrul comunicațiilor și societății informaționale;
- Constantin-Bogdan Matei - ministrul tineretului și sportului.
"Menționăm faptul că, pe lângă propunerile menționate, primul-ministru a solicitat revocarea viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice si a ministrului transporturilor, cereri asupra cărora Președintele României a refuzat să se pronunțe, cu încălcarea atribuțiilor sale constituționale. Corelativ acestei abordări, Președintele nu a emis niciun act cu privire la propunerile prim-ministrului de numire a unor noi titulari la Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în schimb a declarat public: „celelalte două candidaturi le consider nepotrivite și vor fi refuzate.” Nu a precizat când va face acest lucru, pentru că refuzul nu este consemnat în decretul mai sus menționat dar a exprimat clar, public, refuzul, precum și motivarea: ”nepotrivire”, spunea Guvernul.
Executivul mai precizează că, urmând procedura statornicită ca urmare a interpretării general obligatorii dată textului constituțional de referință (art.85 - Numirea Guvernului) de către Curtea Constituțională, prim-ministrul a formulat o a doua propunere pentru ocuparea celor două posturi de ministru, propunere care nu a fost acceptata de Președintele României până la acest moment, acesta anunțând, tot public, că ”mai analizează situaţia numirilor celor doi miniştri.”
"În acest timp, ambii titulari ai portofoliilor pentru care se propusese numirea de noi miniștri au demisionat din Guvern ( Lucian Șova la data de 22.11.2018 și Paul Stănescu la 26.11.2018 ), fiind incidentă ipoteza vacanței funcției de ministru. Altfel spus, în loc să procedeze la revocare și apoi la numirea noilor miniștri propuși, Președintele trebuie să ia act de demisie, să declare vacantă funcţia de membru al Guvernului și să numească miniști propuși. În cazul uneia dintre funcții, respectiv la Ministerul Transporturilor, la momentul formulării prezentei cereri, au expirat cele 15 zile prevăzute de art.6 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, ceea ce înseamnă că demisia a devenit irevocabilă. Cu toate acestea, Președintele României încă ”analizează” numirea celor doi miniștri propuși de prim – ministru pe posturile vizate inițial de remaniere cu consecința revocării și ulterior de demisie, cu consecința vacanței postului de ministru", se arată în document.
Guvernul consideră că această ”analiză” prelungită nu are temei constituțional, fiind de fapt o opunere fățișă la cele statuate de Curtea Constituțională în interpretarea art.85 din Constituție, și constituie, de fapt, un refuz arbitrar/discreționat al Președintelui României de exercitare a unei competențe constituționale, adică exact ceea ce Curtea Constituțională a calificat ca fiind un ”veto” prohibit de dispozițiile constituționale.
"Curtea Constituțională a exclus în mod expres orice posibilitate a Președintelui de a refuza cea de-a doua propunere de numire formulată de prim ministru"
"Acest refuz determină un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Guvern/prim ministru, de natură să determine dificultăți și chiar blocaje la nivelul funcționării Guvernului", se menţionează în sesizare.
Curtea Constituțională a statuat în acest sens, printr-o decizie pronunţată în soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională, că „în aplicarea art.85 alin.(2) din Constituție, Preşedintele României, neavând drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane în funcţia de ministru. ”Analiza” Președintelui în această etapă este fără obiect, iar refuzul său absolut arbitrar
Rezultă de aici că refuzul de numire a miniștrilor se poate exercita o singură dată, motivat (adică nu arbitrar, discreționar), spune Guvernul.
Potrivit Guvernului, față de jurisprudența foarte clară a Curții Constituționale, ”analiza” Președintelui în această etapă este fără obiect, iar refuzul său absolut arbitrar. Analiza sa a purtat deja asupra primelor propuneri de numire.
"În acest sens Președintele României a precizat, într-o declarație de presă, că este nevoie de miniștri care performează foarte bine și a cerut Guvernului sa vină cu noi propuneri pentru cele două ministere. Rezultă de aici că refuzul numirii s-a datorat unei necorespunderi a persoanelor propuse pentru portofoliile corespunzătoare", se mai precizează în sesizarea CCR.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
