Ce opțiuni are România pentru rafinăria Petrotel și benzinăriile Lukoil. SOCAR, posibil cumpărător într-o vânzare viitoare

Libertatea a vorbit cu mai mulți experți din domeniul energetic, care arată pe larg cât de importantă este problema și ce consecințe există.

Reamintim, președintele american Donald Trump a impus sancțiuni împotriva giganților petrolieri ruși Rosneft și Lukoil, după ce Rusia a tărăgănat oprirea focului în Ucraina.

Sancțiunile intră în vigoare pe 21 noiembrie, dată de la care nicio companie nu mai trebuie să aibă relații de afaceri cu Lukoil, în caz contrar riscă amenzi masive din partea Statelor Unite.

În această categorie intră inclusiv activele din România ale Lukoil, adică rafinăria Petrotel și cele 320 de benzinării pe care grupul rus le are în țara noastră.

Zece zile până la blocaj

Practic, activitatea Lukoil ar putea fi blocată total în România. Astfel, țara noastră are 10 zile la dispoziție pentru a rezolva situația!

Anterior, rafinăria Petrotel importa petrol din Rusia, dar după impunerea sancțiunilor din partea Uniunii Europene, aceasta importă petrol din Kazahstan.

După sacțiunile americane, Lukoil a anunțat rapid vânzarea activelor sale din afara Rusiei către Gunvor.

Activele din afara Rusiei includ atât rafinăria Petrotel din România, cât și rafinăria din Burgas, în Bulgaria, benzinăriile din cele două țări, plus o serie de zăcăminte din Irak, Kazahstan și alte țări. În total, acestea sunt evaluate la 20 de miliarde de dolari.

Gunvor, paravanul lui Putin

Numai că autoritățile americane nu sunt de acord, acuzând că Gunvor este un „paravan” pentru Kremlin.

Mai exact, Gunvor este deținut de omul de afaceri suedez Torbjörn Törnqvist, iar anterior în acționariat se afla oligarhul rus Ghenadi Timcenko, care este sub sancțiuni încă de la anexarea Crimeei din 2014.

Timcenko și-a vândut atunci companiile, respectiv traderul de petrol Gunvor și producătorul de gaze Novatek.

În trecut, inclusiv dictatorul rus Vladimir Putin a fost dat ca fiind beneficiarul din umbră al Gunvor, deoarece el și Timcenko se știu încă de când Putin lucra în primăria din Sankt Petersburg.

Acuzații de evaziune în România

În țara noastră, Lukoil este implicată în mai multe dosare de evaziune fiscală.

Procurorii DIICOT puneau în 2015 sechestre în valoare de două miliarde de euro și puneau sub acuzare mai multe persoane, conform Wall-Street.ro.

Ce s-a întâmplat: prin crearea unor circuite financiare fictive se scoteau bani din companie, statul fiind prejudiciat.

Opțiunea 1: amânarea

Cea mai la îndemână opțiune este aprobarea de către SUA a amânării cerute de către statul român.

În acest caz, sancțiunile nu intră în efect, dând mai departe companiei și statului timp pentru găsirea unui cumpărător.

Petrotel Ploiești acoperă aproximativ o treime din capacitatea națională de procesare, iar rafinăria din Burgas asigură peste două treimi din necesarul de combustibil al Bulgariei.

Într-un interviu acordat Financial Times, Tornqvist a subliniat importanța prelungirii perioadei pentru Lukoil, avertizând că, în caz contrar, „capacitatea de rafinare ar putea fi grav afectată”.

Expert: „O vânzare în 10 zile este imposibilă”

„O vânzare în 10 zile care să treacă și de comisia de investiții străine este practic imposibilă. Eu pur și simplu nu înțeleg de ce nu se spune public gravitatea situației. De ce trebuie să așteptăm în ultima secundă? Ministerul Energiei a spus că este pregătit de orice, dar concret ce a făcut? Ne pregătim să ce? Să închidem rafinăria?”, spune un expert din domeniul energetic.

Acesta afirmă că Statele Unite nu vor neapărat o oprire din 21 noiembrie, ci sunt flexibile și vor să vadă o bunăvoință a statelor unde acești giganți ruși funcționează. În acest context, România ar trebui să aibă un plan concret, mai spune oficialul.

Situații „absurde”

Acesta spune că dacă sancțiunile chiar se vor implementa din 21 noiembrie, atunci se va ajunge la situații „absurde”.

„Inclusiv cetățenii care cumpără benzină de la o stație Lukoil ar putea fi vizați de sancțiuni dacă nu se amână. Apoi, dispar plățile cu cardul la benzinăriile Lukoil, deoarece Visa și Mastercard sunt companii americane, iar dacă nu implementează sancțiunile devin ele victime. Apoi, Romgaz ar putea ajunge pe lista de sancțiuni, deoarece are perimetrul Trident din Marea Neagră împreună cu Lukoil. Intrând Romgaz pe listă, nici lucrările la Neptun Deep nu se mai pot face, deoarece acolo este o navă americană care face lucrări, Transocean Barents”, explică expertul.

Opțiunea 2: naționalizarea de urgență

Recent, parlamentarii bulgari au aprobat un nou proiect de lege care permite guvernului să numească un administrator pentru uriașa rafinărie din Burgas, deținută de Lukoil, oferindu-i acestuia puteri extinse de a prelua controlul operațional al facilității, de a aproba vânzarea acesteia și, dacă este necesar, de a o naționaliza.

Practic, Sofia a creat cadrul legal pentru a prelua rafinăria, urmând să o vândă ulterior.

În Germania, statul a preluat deja în mod similar o rafinărie a Rosneft.

Consilierul prezidențial pe probleme de economie Radu Burnete a declarat recent că naționalizarea „nu poate fi exclusă”.

Statul fără viziune

Expertul spune însă că statul român nu mai are capacitatea de a conduce rafinării.

„De la privatizarea Petrom, România nu mai are experți la stat care să conducă o rafinărie. Mai avem Oil Terminal, care e o companie mică, și Conpet – care e monopolul de transport al țițeiului. Cine să cumpere? Romgaz? Sigur, se poate conduce Petrotel împreună cu experții de acolo”, mai arată oficialul.

Acesta spune că o închidere a Petrotel nu ar fi ușoară pentru România, deoarece rafinăria asigură 20% din consumul național. „Iar carburanții care ar fi importați ar fi aduși din India, ceea ce înseamnă tot țiței rusesc și tot bani trimiși în Rusia”, completează sursa.

Scumpiri iminente la carburanți

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, se întreabă la rândul său de ce a așteptat statul român patru ani fără să facă ceva în privința prezenței ruse în domeniul energetic.

„Așa suntem noi, nu am o explicație de ce am așteptat atât. Dar nu cred că americanii o să ne dea o extindere de șase luni. Pentru că atunci o să întrebe: de ce ați așteptat patru ani?”, a spus Chisăliță pentru Libertatea.

Acesta mai spune în cazul intrării sancțiunilor că atunci există riscul unor scumpiri intempestive a carburanților. „Nu neapărat din cauza lipsei stocurilor, ci din cauză că nu pot fi folosite. Iar dacă aducem din importuri, atunci acestea tot la prețuri mari se vor face”, afirmă el.

Opțiunea 3: vânzarea miraculoasă

Cea mai optimistă variantă este găsirea rapidă de către Lukoil a unui cumpărător care să fie atât pe placul Statelor Unite, dar să și aibă capacitatea financiară și operațională de a cumpăra și conduce compania.

Mai exact, ar trebui să fie ori o companie petrolieră mare ori fonduri de investiții îndeajuns de mari ca să poată finanța activitatea rafinăriei și a benzinăriilor, să aibă capacitatea de a aduce petrol din altă parte și de a face afaceri la scară largă.

SOCAR, potențial cumpărător

Un astfel de posibil cumpărător este SOCAR, compania petrolieră a Azerbaidjanului.

Aceasta era deja în negocieri avansate alături de compania turcă Cengiz Holding pentru preluarea rafinăriei din Burgas la momentul anunțului Lukoil privind cedarea activelor către Gunvor.

„În trecut, oficialii români au prezentat inclusiv președintelui azer Ilham Alyiev ideea preluării activelor Lukoil din România. Ei au zis că sunt interesați, dar rușii nu voiau să vândă atunci”, a punctat sursa din domeniul energetic.

Între timp, au venit sancțiunile.

SOCAR este prezentă și în România, având 87 de stații și trei depozite, conform site-ului său.

România anunța în anii trecuți o serie de proiecte comune cu Azerbaidjanul, precum un terminal de gaz lichefiat și un cablu pe sub Marea Neagră care să transporte curent generat în această țară din panouri solare.

Anterior, în 2023, Lukoil a vândut rafinăria ISAB din Sicilia, cea mai mare din Italia, către fondul de investiții G.O.I. Energy, conform Reuters.

Himera Shell

Un alt posibil cumpărător este grupul anglo-olandez Shell. Acesta a mai fost prezent în România, dar a vândut rețeaua sa de 59 de benzinării sale în 2004 către grupul maghiar MOL, ieșind de pe piață, după cum scria presa la acel moment.

În schimb, în anul 2023 au apărut din nou informații că Shell dorește reintrarea în România. La acel moment, Ziarul Financiar scria, citând surse din piață, că Lukoil negocia vânzarea benzinăriilor din țara noastră către Shell.

Și Gazprom vrea să vândă benzinăriile

Nu doar Lukoil este într-o situație delicată pe piața din România, ci și Gazprom Neft.

Mai precis, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom deține compania sârbă NIS Petrol, care la rândul ei are în România un număr de 19 benzinării, conform propriului site.

Atât Gazprom, cât și NIS sunt deja sub sancțiuni americane. Cele împotriva NIS au intrat în vigoare la începutul lunii octombrie, conform Dig24.

Și cu Gazprom are statul român procese. De data aceasta este vizată neîndeplinirea condițiilor asumate la preluarea a două concesiuni petroliere.

Astfel, NIS Petrol are datorii curente de circa 28 de milioane de lei către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), fosta Agenție Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

La începutul acestui an, presa scria că Gazprom vrea să vândă benzinăriile din România și Bulgaria.