Ce putem învăța din lupta Italiei – cum să ne pregătim pentru coronavirus

Schimbări rapide

Acum trei săptămâni, numărul de cazuri din Italia era aproape identic cu cel din România de astăzi. Cafenelele erau deschise, lumea mergea la muncă, și viața părea să curgă în ritmul normal. Lumea urmărea situația cu atenție, dar fără mare îngrijorare. În decurs de o săptămână, numărul de cazuri a crescut de 10 ori. Astăzi sunt peste 31.000 de cazuri în Italia, toată țara este în carantină, iar sistemul medical italian e în prag de colaps din cauza numărului mare de pacienți. Sunt restricții fără precedent în istoria unei democrații europene după Al Doilea Război Mondial.

Prima lecție, extrem de importantă, e că situația se schimbă foarte rapid. Este o boală nouă, despre care nu știm încă foarte multe, dar pare foarte contagioasă. 

Conform estimărilor curente, rata de reproducere a infecției (R zero) este în jurul a 2,5 – adică în medie, fiecare om poate transmite infecția la 2,5 oameni. Cu un calcul simplu, un singur om poate infecta 10,000 de oameni după doar 10 etape de transmisie.

Mai mult decât atât, nu este clar în ce condiții poate fi transmisă boala. Există suspiciunea că boala poate fi transmisă și în cazurile asimptomatice, și e aproape sigur că boala poate fi transmisă înainte de a apărea simptomele. Asta înseamnă că mulți oameni pot fi infectați și pot da infecția mai departe fără să realizeze. Ceea ce sugerează un lucru foarte clar:

Cum testăm?

Rețeta de succes a Coreei de Sud arată că testarea masivă a populației poate fi extrem de eficientă. Asta e și ce sugerează Organizația Mondială a Sănătății.

Dar realitatea din teren, așa cum am observat în Italia, nu se potrivește neapărat planului de pe hârtie.

La început, Italia testa pe toată lumea care fusese în contact cu cineva infectat (fix ceea ce recomandă WHO), explică Maga citat de Medscape. Dar apoi, autoritățile italiene au fost copleșite, iar la ora actuală, testează doar persoanele cu simptome severe.

Pe de-o parte, asta înseamnă că resursele sunt folosite eficient, acolo unde contează cel mai mult. Pe de altă parte, înseamnă că extinderea reală a infecției nu este cunoscută. Fiecare abordare are avantaje și dezavantaje, și strategia de testare trebuie calculată atent.

Aplatizarea curbei

Următorul pas realist este să ne așteptăm la presiune foarte mare pusă pe secțiile de terapie intensivă. Lombardia este una dintre cele mai bogate zone din Italia, cu poate cel mai bun sistem medical din țară – și tot a fost copleșită.

Aici, din fericire, fiecare dintre noi putem ajuta, în cel mai simplu mod: stând acasă. Pe cât posibil, trebuie să limităm sau să întârziem numărul de infecții – să „aplatizăm curba”

Aplatizând curba, oferim o șansă cât mai bună sistemului medical de a face față influxului de pacienți care va veni aproape cu siguranță.

„Din primele zile ale epidemiei, am stabilit un protocol pentru a transfera pacienții de la Terapie Intensivă care nu au COVID-19 către spitale din alte zone. Preferăm să nu transferăm pacienții COVID-19 deoarece aceștia au nevoie de izolare specială”, zice Antonio Pesenti, cel care coordonează rețeaua de Terapie Intensivă din Lombardia.

Italia a învățat din mers cum să-și eficientizeze resursele. Multe dintre cazurile de spitalizare nu necesită terapie intensivă. Un pacient conectat la un ventilator va ocupa un loc la Terapie Intensivă timp de două-trei săptămâni. Mulți dintre pacienții spitalizați au 50-64 de ani și nu au nici o problemă majoră de sănătate; este foarte posibil să nu aibă nevoie de ventilație invazivă. Trierea pacienților trebuie făcută cu atenție pentru a asigura tratament de urgență celor care chiar au nevoie.

La nivel demografic, cazurile din Italia par, în linii mari, similare celor din China. Cei mai vulnerabili pacienți sunt cei de peste 65 de ani, dar sunt și excepții. Existența altor probleme de sănătate poate fi un factor de risc important.

Poveștile cu doctori italieni care nu ajung acasă cu zilele și lucrează câte 20 de ore pe zi sunt un avertisment rece pentru toți oamenii din sistemul medical. Mai mult de atât, doctorii și asistenții medicali înșiși sunt supuși unui risc mare de infectare. Lipsa echipamentului medical de protecție (mănuși, măști, dezinfectant) poate fi dezastruoasă pentru spitale.

Pe termen lung

Nu în ultimul rând, e important să ne îngrijim și de sănătatea noastră mentală. Epidemia actuală se anunță a fi o luptă de durată, și izolarea socială, stresul, și toate problemele asociate pot induce probleme mentale importante. 

Carantina în sine este un proces care pune presiune pe psihic. Carantina nu prescrisă cu lejeritate, oricui și oricând – altfel, riscăm ca oamenii să nu respecte carantina, și problemele se vor ține lanț. E important ca orice decizie de carantină să fie transparentă, clară, și justificată.

Nu în ultimul rând, e important ca fiecare dintre noi să respectăm aceste decizii și să acționăm responsabil. Nu este o situație prin care vom trece la nivel individual, ci ca societate: împreună, solidari. Putem învăța din cazurile celorlalte țări, și putem aplica strategiile cu cea mai mare șansă de succes. 

Suntem în mijlocul celei mai intense crize din ultimele decenii. Împreună, o putem învinge.

Expertiza e vitală în plină criză provocată de pandemia de coronavirus. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință.  Semnatarii sunt ziariști cu mare experiență care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul pasionat de știință din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea bazate pe cele mai recente date, studii și prognoze despre epidemia de coronavirus.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro