Ce răspund maghiarii din Transilvania atunci când sunt întrebați dacă ar trebui să învețe limba română
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un sondaj de opinie realizat la comanda a două institute maghiare din Transilvania oferă o perspectivă surprinzătoare în raport cu numeroasele prejudecăți legate de lipsa de interes a maghiarilor din Transilvania față de limba română. Chiar și așa, clivajul dintre români și maghiari e unul puternic, susține politologul Cristian Pîrvulescu.
Cuprins:
Potrivit cercetării intitulate “Monitor al Minorităţilor 2020”, realizate de Institutul de Politici Publice din Ținutul Secuiesc și Institutul Balvanyos (două think tank-uri din Ardeal) aproape toți maghiarii din Transilvania cred că trebuie să învețe limba română, scrie portalul Hirado.hu. într-un articol apărut și pe Hotnews.
Astfel, 69% dintre cei chestionați au declarat că este foarte important ca și cei mici să învețe limba română, 22% au spus că este important și doar 1% au susținut că nu este important, a precizat Toró Tibor, unul dintre cercetătorii implicați în proiect și care au fost prezenți miercuri, la Cluj, la lansarea studiului.
O parte dintre maghiari cred despre alți maghiari că nu vor să învețe româna.
Paradoxal, atunci când vorbesc despre alți maghiari, cei chestionați sunt de acord cu prejudecata extrem de prezentă în societatea românească, potrivit căreia reprezentanții acestei minorități nu vor să învețe româna.
Conform aceluiași studiu, 22% dintre respondenți spun despre ei că vorbesc perfect limba română, adică la nivel de limbă maternă, 32% cred că vorbesc bine româna, dar cu accent, 29% consideră că se pot face înțeleși atunci când vorbesc româna, iar doar 16% recunosc că au probleme sau că nu vorbesc deloc românește.
În același timp, 22% dintre respondenți spun că se simt anxioși atunci când trebuie să vorbească româna.
Conform unui alt cercetător implicat în studiu, Tamás Kiss, maghiarii din Transilvania au o părere proastă despre sistemul de învățământ românesc, iar mediile mai proaste obținute de elevii maghiari la bacalaureat se datorează tocmai probei la română.
Vor să studieze mai multe materii în limba română
Aproximativ 40% dintre ei cred că pentru a dobândi cunoştinţe de limba română, ar fi acceptabil şi ca elevii să studieze anumite materii în limba română.
După cum a remarcat Tamás Kiss, preocupările legate de competenţele de limba română sunt strâns legate şi de faptul că maghiarii din Transilvania nu cred că este bine că, în ultimele decenii, învăţământul român şi cel maghiar au devenit complet “paralele”, şi că au fost înfiinţate instituţii maghiare independente. Aceştia consideră că şcolile maghiar independente aduc un risc al marginalizării.
Sondajul a avut loc în luna iunie, prin telefon, pe un eșantion reprezentativ pentru populația maghiară din Transilvania.
Cristian Pîrvulescu: Realitatea din teren e alta
Politologul Cristian Pîrvulescu (foto) consideră rezultatele cercetării surprinzătoare. Și subliniază că dincolo de cifre, realitatea din teren e alta.
“Sunt surprinzătoare, pentru că realitatea de pe teren e cu totul alta. Mai ales când discutăm despre cei care s-au născut în ultimii 30 de ani, pentru care cunoașterea limbii române e problematică. Și spun asta pentru că mai ales atunci când mergeam la Universitatea de vară de la Tusvanyos (Tușnad) m-am izbit de această problemă, când mulți nu vorbeau română, eu nu vorbeam maghiara, așa că vorbeam în engleză. Nu pentru că aveau atitudini antiromânești, ci pentru că trăiau într-o bulă maghiară în care nu vorbeau românește”, spune Pîrvulescu, pentru Libertatea.
“Ei trăiesc în România fizic și cultural în Ungaria. Iar incidentele dinainte de pandemie au arătat ce influență are mass-media din Ungaria, asupra populației din Transilvania. Mă refer la incidentele cu muncitorii srilankezi. Asta vine din interiorizarea teoriei înlocuirii pe care o susține Orban Viktor de 8 ani, adică că există o populație autohtonă care ar urma să fie înlocuită cu una de imigranți. Or dacă au auzit asta de câteva ori la Duna TV, ajung să creadă”, adaugă politologul.
Pîrvulescu crede că o explicație pentru aceste rezultate ține de dezirabilitate. Adică de cei care răspund ceea ce cred ei că ar fi de dorit să se răspundă.
Pe de altă parte, politologul atrage atenția asupra unui interviu recent acordat de fostul președinte UDMR Marko Bela și asupra unei rupturi între două viziuni care se manifestă în interiorul comunității maghiare din România.
“Există un clivaj cultural profund între români și maghiari”
“Marko reprezintă o orientare politică veche, transilvănismul, care spune că există o cultură maghiară transilvăneană aparte. Transilvănismul a intrat în degringoladă în ultimii 10 ani, iar acum vedem un UDMR care este la remorca Fidesz-ului, ceea ce nu se întâmpla pe vremea lui Marko. E clar că poziția exprimată de el e gândită de mulți maghiari care trăiesc în România. Sigur că poți să regreți Trianonul, dar au trecut 100 de ani, cinci generații, iar mulți maghiari sunt pragmatici, nu mai poți schimba granițe. Sigur că politic și-ar dori un fel de federalizare, mai multe drepturi”, spune acesta.
Mai mult, politologul atrage atenția că românii și maghiarii continuă să fie puternic despărțiți.
“Cred că vorbim de un clivaj cultural profund, religii diferite, limbi diferite, viziuni asupra lumii, e mult mai tradiționalistă, forțată de politici românești din 1918 încoace. Politica de tip Hrebenciuc (a negocierii cu UDMR, a cooptării maghiarilor la guvernare, n.red.) a avut anumite rezultate pe termen scurt și mediu, dar ea nu a rezolvat problemele. Acum, maghiarii din România sunt mai puțin integrați decât acum 30 de ani”, adaugă acesta.
