Ce tradiții au respectat miile de pelerini care au mers la Mănăstirea Maria-Radna de Nașterea Maicii Domnului

Slujbele religioase au fost oficiate în limbile română, maghiară, germană, croată și bulgară, iar la miezul nopții de miercuri spre joi s-a oficiat o slujbă specială pentru pelerinii de etnie rromă.

Conform unei vechi tradiții, unii dintre pelerini au străbătut drumul de acasă până la mănăstire pe jos. Între aceștia s-a aflat și un grup de circa 100 de credincioși romano-catolici din Timișoara care au pornit spre mănăstirea Maria-Radna în zorii zilei de miercuri, ajungând la destinație după o zi și o noapte.

Primii credincioși au sosit marți după-masă, etnici bulgari romano-catolici din comunele timișene Breștea și Dudeștii Vechi, dar și din comuna arădeană Vinga. Aceștia, alături de preoți, și-au petrecut noaptea pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni și intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară și română.

După oficierea liturghiilor, ei au plecat în procesiune pe dealul din spatele basilicii, pentru a parcurge ‘Drumul Crucii’ cu cele 14 opriri ale sale, amenajat pe acest deal în urmă cu peste 125 de ani. La final, întreaga procesiune a credincioșilor bulgari a înconjurat altarul bisericii, iar înainte de a ieși din biserică s-au rugat la icoana Sfintei Fecioare Maria, aflată deasupra altarului, icoană considerată ca fiind făcătoare de minuni.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro