Ce voia să afle de la SIE un judecător CCR despre Victor Ponta, după contestarea candidaturii din 2014, când Traian Băsescu l-a acuzat că a fost ofiţer acoperit

Preşedintele României: „Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE”

Pe 18 septembrie 2014, Victor Ponta, pe atunci prim-ministrul României şi lider al PSD, şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale ce urmau să aibă loc în data de 2 noiembrie. 

În mijlocul campaniei electorale, pe 13 octombrie 2014, preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, anunţa la Realitatea TV că Ponta a fost ofiţer acoperit al Serviciului de Informaţii Externe.

„Victor Ponta trebuie să recunoască că, în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE. Ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector, direct în Parchetul General. Este o realitate pe care eu sunt gata să o demonstrez”, a spus Băsescu. El a adăugat că Ponta era „în afara legii, atunci când a fost procuror şi ofiţer, în acelaşi timp”.

Conform CV-ului  său, în 1995, imediat după ce a absolvit Facultatea de Drept, Victor Ponta a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, iar în 1998 a fost promovat la Parchetul General – Secţia  Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică. 

Recomandări

Kremlinul prezintă o listă cu cinci condiții pentru a respecta armistițiul din Marea Neagră. Ce vrea Vladimir Putin

El a renunţat la magistratură şi a intrat în politică în 2001, devenind șeful Corpului de Control al Guvernului condus de Adrian Năstase, iar un an mai târziu, a fost decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

„Îi va rânji ofiţerul lui, când va fi preşedinte. Că îi rânjeşte acum, când este prim-ministru, încă mai merge”, avertiza Băsescu. Şeful statului a spus că nu a discutat despre acest subiect cu premierul Ponta. „Ce ar fi putut să-mi spună? Dar asta arată implicarea serviciilor în politică. Au vulnerabilizat un serviciu, au evitat CSAT, Ponta, în înţelegere cu Meleşcanu (Teodor, şeful SIE de atunci – n.r.). Meleşcanu e un complice total al lui Ponta. Au dat o hotărâre de guvern prin care au extins secretul de stat”, acuza Traian Băsescu

Hotărârea de Guvern invocată de el fusese emisă în aprilie 2013 şi punea pe lista secretelor de stat toate informaţiile despre „personalul din domeniul activităţii informative, chiar şi după încetarea, în orice mod, a raporturilor de muncă sau de serviciu”.

Recomandări

Fost comandant NATO: „Rusia ar putea ataca Europa în următorii doi ani”. Ce spune despre România și despre Călin Georgescu

De ce a respins CCR contestarea candidaturii lui Ponta

La trei zile după dezvăluirile făcute de Băsescu, la CCR a fost depusă o contestaţie împotriva candidaturii lui Ponta. Ea era semnată de Gheorghe Funar care candida, la rându-i, la alegerile prezidențiale.

Funar reclama incompatibilitatea între exercitarea unei funcţii politice şi deținerea statutului de cadru militar, dar şi inegalitatea „de șanse între domnul Victor-Viorel Ponta și ceilalți 13 candidați la funcția de Președinte al României”.  

CCR i-a respins contestaţia, ca fiind tardiv formulată, pentru că şi atunci, ca şi acum, ea trebuia depusă în termen de 24 de ore de la hotărârea BEC de înregistrare/respingere a acelei candidaturi. 

Din completul CCR condus de Augustin Zegrean făceau parte judecătorii: Valer Dorneanu, Toni Greblă, Petre Lăzăroiu, Mona Pivniceru, Puskas Zoltan, Simina Popescu şi Daniel Morar. Ultimul judecător a fost şi cel care a făcut opinie separată.

Daniel Morar: CCR trebuia să solicite SIE datele necesare  

Fost procuror-șef al DNA, Daniel Morar fusese numit judecător la CCR în 2013 chiar de către preşedintele Traian Băsescu. În opinia separată ce face parte din hotărârea CCR, Morar spune că sesizarea lui Funar era admisibilă.

Recomandări

Statele Unite nu ridică vizele pentru români și suspendă pe termen nelimitat includerea României în programul Visa Waiver

Căci Funar, explică Morar, reclamase că Ponta „a fost sau este și în prezent ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe”, iar Legea 80/1995 le interzice cadrelor militare în activitate „să candideze pentru a fi alese (…) în funcția de Președinte al României”.

În plus, potrivit Constituției, au dreptul de a fi aleși cetăţenii cu drept de vot ce îndeplinesc anumite condiţii, „dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice”, iar Legea 1/1998 prevede că „personalul Serviciului de Informaţii Externe nu poate să facă parte din partide”, deci, prin urmare, nu poate nici să candideze la funcția de președinte al României.

În aceste condiţii, spune Daniel Morar, „Curtea Constituțională a României trebuia să își stabilească competența de a judeca această contestație ca fiind una care privește verificarea condițiilor de eligibilitate a unui candidat, și nu ca pe o contestație privind înregistrarea sau neînregistrarea unei candidaturi”.

Morar mai spune că „a decide astfel, așa cum a făcut-o Curtea Constituțională, în opinia majoritară, înseamnă că, chiar în ipoteza în care este pe deplin dovedită neîntrunirea condițiilor de eligibilitate (care trebuie raportate la ziua alegerilor) de către unul sau mai mulți candidați, aceștia nu pot fi excluși din competiția electorală”.

În cazul de faţă, explică judecătorul, „apartenența candidatului Victor-Viorel Ponta la Serviciul de Informații Externe este o simplă alegație a autorului sesizării, nesusținută de dovezi”, însă CCR are dreptul „să solicite informațiile, documentele și actele pe care le dețin autoritățile și instituțiile publice, iar aceste instituții sunt obligate să comunice informațiile cerute”.

● „Curtea, ca unică autoritate competentă să soluționeze contestațiile privind contenciosul electoral, trebuia să solicite Serviciului de Informații Externe datele necesare pentru a stabili dacă Victor-Viorel Ponta este sau nu cadru activ al acestui serviciu, iar în baza informațiilor primite, să decidă dacă sunt sau nu întrunite condițiile de eligibilitate pentru acest candidat”. 

Judecătorul CCR Daniel Morar, în opinia separată

Morar mai spune că „nu i-ar putea fi opus Curții Constituționale caracterul clasificat al informațiilor solicitate”, căci „potrivit art. 13 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, nu pot fi clasificate ca secrete de stat sau secrete de serviciu informațiile, datele și documentele care favorizează sau ascund încălcarea legii”.

Ponta, despre acuzaţiile lui Băsescu: „Sunt numai minciuni”

În septembrie 2014, înainte de dezvăluirile făcute la Realitatea TV, Băsescu afirmase în spaţiul public, voalat, că „există un candidat care ar fi ofiţer sub acoperire”. SIE a trimis atunci Parlamentului o informare, potrivit căreia niciunul dintre candidații la prezidenţiale „nu este, în prezent, ofiţer acoperit”.

La rându-i, Teodor Meleşcanu, şeful SIE de atunci, a recunoscut că Băsescu s-a interesat, în mai multe rânduri, dacă anumite persoane sunt sau nu ofiţeri sub acoperire, dar n-a primit vreun răspuns, pentru că aceste informaţii „nu pot fi divulgate; dacă le divulgi, rişti închisoare”.

Întrebat, într-un interviu, dacă el e ofiţerul acoperit de care tot pomeneşte Băsescu, Ponta a răspuns, râzând: „Dacă aş fi fost, trebuia să vă spun tot «nu»! Vedeţi? Ceea ce face domnul Băsescu, într-un scop pur electoral şi meschin, este total iresponsabil”. 

A doua zi după ce Băsescu a afirmat la Realitatea TV, cu subiect şi complement de timp, că Ponta e ofiţerul acoperit, acesta a declarat că „sunt numai minciuni” şi că „pot să vă spun foarte clar şi foarte sigur că, după ce am terminat Facultatea de Drept, în 1995, şi până astăzi, de fiecare dată am respectat legile ţării, mi-am servit ţara ca magistrat, ca deputat, ca ministru şi o voi face la fel ca preşedinte al României.”

În a treia zi după dezvăluirile lui Băsescu, pe 15 octombrie 2014, Ponta a postat următorul mesaj pe Facebook: „Fiul meu (de 12 ani – n.r.) m-a întrebat aseară: «Tati, e adevărat? Eşti spion? Că aşa a zis Băsescu». I-am răspuns că «nu». Şi mi-a zis: «Ce păcat, ce tare ar fi fost!». Andrei este singura persoană pe care am dezamăgit-o…”, își încheia Victor Ponta postarea.

Foto postare Ponta

În 2018, Traian Băsescu și-a reînnoit acuzaţiile și a declarat, într-o emisiune de la TVR, că aflase toate informaţiile despre Victor Ponta „de la ofițeri de prim rang. Era trecut în rezervă (Ponta – n.r.). Mi-a spus ofițerul care l-a recrutat”.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.